Page 9 - Buletin BSGR PH_Vol. V, Nr. 1_2017_Format Academic_Varianta _finala
P. 9

I n pofidă hibridiză rii not iunilor specifice geopolitice, există  un numitor
            comun, s i ănume manifestarea puterii (vezi s i Negut , 2015), diversifică ndu-se
            s i hibridiză ndu-se instrumentele s i jocurile de putere, căre ău devenit din ce î n
            ce  măi  complicăte,  cu  din  ce  î n  ce  măi  mult i  ăctori  (dintre  căre  măi
            preeminent i î n prezent sunt cei non-stătăli), căre, ăpărent, creeăză  senzăt iă că
            putereă  nu  măi  poăte  fi  concentrătă   de  un  singur  pol  de  putere,  ci  este
            dispersătă , difuz, î ntre măi multe centre său constelăt ii de centre de putere. De
            exemplu,  de  lă  intervent iă  Armătei  Ros ii  î n  Europă,  după   cel  de-Al  Doileă
            Ră zboi  Mondiăl  (mănifestăreă  conceptelor  de  hard  power  –  intervent ie
            militără  s i sferă de influență – dreptul de interveni ăl Rusiei î n politică t ă rilor
            din regiuneă ăflătă  î n grăvităt iă Kremlinului) – Budăpestă 1956 s i Prăgă 1968
            – s-ă trecut lă iluziă axelor geopolitice și geoeconomice (o t ără , spre exemplu
            Ucrăină,  poăte  fi  pe  o  ăxă ,  deopotrivă   occidentălă   –  revolut iă  portocălie,
            integrăreă  î n  structurile  euroătlăntice,  dăr  s i  ruseăscă   –  trănzitul  găzelor
            năturăle),  ăpoi  lă  hard  energy  (intervent iă  cu  tăncurile  eră  î nlocuită   cu
            î nchidereă  robinetului  lă  găzele  năturăle,  2006,  2008,  2009)  s i,  ulterior,  o
            combinăt ie  de  hard  power  s i  hard  energy  (intervent iă  cu  soldăt i,  dăr  fă ră
            î nsemne  milităre,  frăgmentăreă  Ucrăinei,  reănexăreă  Peninsulei  Crimeeă  î n
            mărtie  2014  s i,  simultăn,  eludăreă  ăcesteiă  că  spăt iu  de  trănzit  ăl  găzelor
            năturăle).
                  Tocmăi  ăceăstă   observăre  s i  ănăliză   ă  reălită t ilor  post-Ră zboi  Rece,  î n
            mod speciăl a dinamicii frontierei geopolitice dintre Occident și Rusia, ă permis
            toătă   ăceăstă   investigăre  ă  ăpărătului  conceptuăl  geopolitic  trădit ionăl  s i
            î nregistrăreă unor mutăt ii fundămentăle.
                  Pe  lă ngă   hibridizăreă  vechilor  not iuni,  s-ău  individuălizăt  s i  concepte
            noi, precum cel de transnistrie geopolitică – definită  că „o regiune cu o î năltă
            semnificăt ie  [geo]strătegică   folosită   de  o  măre  putere  (Rusiă),  fie  î n  scopul
            fră nă rii  unor  tendint e  geopolitice  î n  desfă s urăre  (ăvănsul  structurilor
            euroătlăntice  că tre  grănit ele  ăctuăle  ăle  Rusiei),  fie  pentru  recuperăreă
            influent ei  î n  fostul  spăt iu  ideologic”  (Neăcs u,  2015b,  p.  68)  –  un  verităbil
            „temporizător” geopolitic utilizăt de Rusiă î n spăt iul Mă rii Negre, î mbră t is ă nd,
            că formă  de mănifestăre, pe ceă ă conflictelor î nghet ăte. Lă ăcestă s-ău ădă ugăt
            s i ăltele:  „clemă  geopolitică ” (Neăcs u s i Negut , 2013, p. 40, utilizăt s i  î n ălte
            studii  ulterioăre:  Neăcs u,  2014b,  p.  94  s .ă.),  hard  energy  (Negut   s i  Neăcs u,
            2009, p. 176), gazoduct de preîntâmpinare (preemptive gas pipeline) s i clește
            energetic  (Neăcs u  s i  Negut ,  2010,  p.  31,  ultimul  dezvoltăt  secvent iăl  î ntr-o
            serie  î ntreăgă   de  studii  s i  comunică ri,  dintre  căre  ămintim  doăr  Neăcs u  s i
            Floreă,  2013,  pp.  90-95;  Neăcs u  s i  Floreă,  2012,  pp.  426-440),  cleștele
            geopolitic (Neăcs u, 2013, p. 45).
                  Tocmăi ăcest ultim concept constituie subiectul centrăl ăl ăcestui studiu,
            pornind de lă î ntrebăreă căre ă declăns ăt investigăt iă de făt ă :  Este Europa pe
            cale să fie strivită într-un clește geopolitic complex?
                  Este  suficient  să   ănăliză m  o  serie  de  hă rt i:  un  sistem  de  găzoducte
            ruses ti  pe  fundul  Mă rii  Băltice  (Nord  Stream),  pe  căle  de  ă  fi  dublăt  (Nord
            Stream II), completăt de un ăltul, î n sud, evident, tot rusesc, pe fundul Mă rii
            Negre (Blue Stream), s i el pe căle de ă fi dublăt cu Turkish Stream (pe „ruinele”
            fostului proiect rusesc South Stream). Clește energetic rusesc? Prezent ă ăcestor
            două   culoăre  energetice  ă  constituit  pretextul  pentru  remilitărizăreă  celor

                                                 8
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14