UTILIZAREA ELEMENTELOR FIZICO-GEOGRAFICE CA SIMBOLURI RELIGIOASE, CU APLICABILITATE ÎN BAZINUL SUPERIOR AL MOLDOVEI

luni, august 29th, 2016

SGR va recomanda articolul saptamanii: UTILIZAREA ELEMENTELOR FIZICO-GEOGRAFICE CA SIMBOLURI RELIGIOASE, CU APLICABILITATE ÎN BAZINUL SUPERIOR AL MOLDOVEI

Autori: Drd. Petre SPÂNU, Școala Doctorală
„Simion Mehedinți”, Universitatea București

Rezumat: Articolul reliefează unele semnificații religioase ale elementelor cadrului natural prezente în picturile bisericilor, în practica religioasă și în credința ancestrală. Astfel, sunt prezentate – ca simboluri – elemente de relief, climă, ape, vegetație și animale. În timp, simbolurile religioase și-au diluat treptat înțelesurile pentru neinițiați, pierzându-și sensurile. „Tot ceea ce știm noi despre religie se rezumă la câteva obiceiuri al căror sens ne scapă, la ritualuri la fel de obscure, la formule de rugăciune care trebuie să ne asigure sănătate, bunăstare, și tot ceea ce ține de speranțele vieții noastre cotidiene.”1 Poate că, înțelegând semnificația inițială a unor simboluri, turistul care va pleca din fața uimitoarelor fresce bucovinene, se va simți mai împlinit. Ortodocșii își vor înțelege mai profund propria credință, iar ceilalți, resorturile unei arte care a dăinuit și va dăinui. Cuvântul „simbol” își are originea în limba greacă, dar a pătruns în limba română prin filiera franceză. Verbul grecesc „simballein” a avut ca semnificație „punerea la un loc”. Reunirea elementelor care formează dualitatea simbolului, facilitează acțiuni ulterioare, constând în a compara și a explica.
Cuvinte-cheie: strălucirea soarelui, intensitatea luminii, nimb, apa-simbolul vieții, elementele vegetale.

Cititi integral articolul aici: Articol integral