SGR va recomanda articolul saptamanii: ESEU DESPRE GEOPOLITICA METALELOR PREŢIOASE
Autori: Lect. dr. Viorel MIONEL
Academia de Studii Economice, Bucureşti
Dacă am formula o întrebare referitoare la existenţa unei geopoliticii a metalelor preţioase, atunci răspunsul unei asemenea interogaţii ar fi, incontestabil, DA! Câtă vreme metalele preţioase reprezintă colacul de salvare al statelor pentru reglarea economiilor şi, respectiv, modul prin care încearcă să se pună la adăpost pe timp de criză, atunci ele sunt parte a strategiilor politice mai mari. Cum au arătat aceste strategii de-a lungul timpului şi cât de dese au fost ele, retrospectiva istorică poate da un răspuns lămuritor. Încă de la începutul istoriei aurul s-a aflat în centrul geopoliticii. Invadarea Daciei de către romani în debutul secolului II d.Hr. s-a datorat, în mare măsură, bogatelor sale mine de de aur situate în Munţii Carpaţi. Cheltuielile Imperiului Roman de război au sărăcit vistieria (Schmitz 2005). Economia imperiului se baza pe război, iar războiul avea nevoie din ce în ce mai mult de aur. Dar regiunile pe care le acapara imperiul prin luptă îi aduceau din ce în ce mai puţin metal preţios. Or, la vremea respectivă, romanii dezvoltaseră un adevărat cult pentru lux (mătase din China, perle din Golful Persic, parfumuri din India, fildeş din Africa ş.a.), iar aducerea bunurilor de lux costa foarte mult (McLynn 2009). Aurul roman era folosit din plin pentru a aduce din China, India, Golful Persic şi Africa articole de lux. Ca atare, acesta pare a fi adevăratul motiv al invadării Daciei de către Imperiul Roman în 101-102 şi 105-105 d.Hr. Romanii punând mâna pe o adevărat comoară odată cu supunerea Daciei, peste 165,5 tone de aur şi aproximativ 331 tone de argint, însă fără a socoti aurul şi argintul extrase din minele din Carpaţi în perioada şederii lor în teritoriile Daciei.
Cititi integral articolul aici: Articol integral