SGR va recomanda articolul saptamnii: TRANZIŢIA CLIMATICĂ NEOGENĂ
Autori: Conf. univ. dr. Marian ENE,
Lect. univ. dr. Florina TATU
Universitatea din Bucureşti,
Facultatea de Geografie
Rezumat: Sistemul climatic, ca ansamblu de relaţii globale, a început să funcţioneze
odată cu diferenţierea marilor geosfere ce definesc Pământul ca entitate unică în Universul
cunoscut. Timp de peste patru miliarde de ani clima a înregistrat schimbări la nivel planetar şi
regional datorită modificării raporturilor dintre componentele sistemului climatic. Indiferent
care au fost cauzele acestor schimbări climatice ele au generat reacţii în lanţ asupra regnului
animal şi vegetal, asupra proceselor morfogenetice şi, pe ansamblu, asupra condiţiilor globale
de mediu.
Răcirile severe ale climei din timpul Proterozoicului şi Paleozoicului au contribuit şi
ele la formarea unor întinse calote glaciare, care ocupau însă cu totul alte teritorii decât în
timpul Cuaternarului. Schimbările climatice repetate au controlat în permanenţă transferul
considerabil de apă dintre ocean, atmosferă şi uscatul continental. Bilanţul şi sensul acestor
relaţii au fost marcate prin modificări repetate ale parametrilor climatici ( temperatură,
precipitaţii, umiditate, vânturi), dar totdeauna mai pronunţate către latitudinile mari şi mai
reduse către regiunile intertropicale.
Condiţiile climatice înregistrate în timpul Cuaternarului nu s-au instalat brusc. Ele au
reprezentat doar apogeul unei deteriorări generale a climei, cu oscilaţii repetate de răcire şi
încălzire începute în timpul Paleogenului (65 – 22 milioane de ani B.P.).
Cititi integral articolul aici: Articol Integral
