Page 118 - Buletin-SGR-Vrancea

Buletinul Societății de Geografie din România – Filiala Vrancea. Anul 2018│nr. 1

5. Resursele turistice antropice sunt cele mai numeroase şi variate, care dau specificul
peisajului cultural-istoric. Ele au valoare istorică (muzee, monumente istorice, arhitecturale şi de artă,
edificii publice), cultural-educativă (festivaluri, expoziții, sărbători pastorale ş. a.) științifică
(congrese, conferinţe naționale şi internaționale etc.) şi de afaceri. (...)
II. TRANSILVANIA - ,,sâmburele“ statului român. Transilvania, în opinia lui Simion
Mehedinți, reprezintă o provincie istorică stând în mijlocul cetății muntoase, cu care se termină
Europa în faţa istmului ponto-baltic și deci a Asiei, este cum s-a spus, ,,bastionul“ răsăritean al
continentului nostru. (...) În legătură cu acest cadru natural şi economic de sorginte social-istorică,
Simion Mehedinți sublinia (în august, 1940): din punct de vedere orografic, climatic, hidrografic,
antropogeografic, peisagistic, istoric şi etnografic, Transilvania reprezintă sâmburele statului
român.(...)
Istoric, demografic, etnic şi economic, evoluția Transilvaniei a fost influențată de cele patru
etnii de bază şi anume: românii, băștinași în majoritatea unităţilor administrativ-teritoriale; maghiarii
pătrunşi treptat în Transilvania, începând cu secolul al X-lea, secuii, poziţionaţi de regalitatea ungară
în sud-estul Transilvaniei (în special în județele Harghitaşi Covasna); saşii, colonizaţi în secolele XII
şi XIII, de aceeași regalitate ungară, mai ales în sudul Transilvaniei. Situaţia socio-economică a
românilor din Transilvania, în perioada dualismului austro-ungar (1867-1918) a fost deosebit de grea,
oficialităţile maghiare intensificând măsurile de deznaționalizare a naționalităților nemaghiare de pe
teritoriul Ungariei. (...)
2
Pe pământul clasic de la Apulum, oraşul lui Traian, unde Legiunea a XIII-a Gemina îşi
ridicase altarele pentru jertfe şi pe locul unde şi-au vărsat sângele eroii libertății - Horia, Cloşca şi
Crişan – naţiunea română îşi va proclama suveranitatea ei…..La 1 decembrie 1918, cei 1228 de
delegaţi, au primit cu aclamaţii rezoluţia de unire a Transilvaniei cu România (proiectul rezoluției a
fost elaborat de Vasile Goldiş).
III. SATUL TRANSILVĂNEAN, ÎN CONTEXTUL COMPLEXULUI RURAL
NAŢIONAL
Etimonul latin -rus acoperă, cu variatele lui semnificații, realitatea teritorială rurală fiind
alcătuită din elemente naturale (câmp), sociale (casă la țară) şi economice (loc de arat). Presupune,
deci, complexul teritorial rural real, așa cum îl conceptualizează geografia rurala, ca o însumare a
învelișurilor naturale (geoecologice) şi socio-economice. Grupează, cu alte cuvinte, spaţiul natural și
spaţial social (rezidenţă-producţie), creat de om care a coexistat nedisociat. ,,Economic, mediul rural se
caracterizează prin predominarea activităților agricole şi a industriei de prelucrare, spaţial rural având
ca funcţie esenţială producţia agricolă:
● sociologic, societatea rurală se caracterizează printr-un specific al modului de viaţă, comportament şi
un sistem de valori distincte față de cel urban;
● geografic, mediul rural se diferențiază prin modul de ocupare a spațiului, modul de locuire, grupat
sau dispersat”.
Pe plan mondial, mediul rural însumează 51% din totalul populației. În România, la 1.01.2016,
populația rurală reprezenta 43,6% din totalul locuitorilor după domiciliu şi era concentrată in 2861
comune (12.957 sate), predominante fiind comunele cu 3000-5000 locuitori (34,4%) și cele cu 5000-
10000 locuitori (28,7%).
Pe plan național şi regional se pot determina trei tipuri majore de așezări rurale, clasificate
după: dimensiunile demografice; extensiunea vetrelor de sat (inclusiv mereaua sau moșia satului);
desfășurarea altimetrică a gospodăriilor. (...)
În Carpații Românești, omul s-a stabilit şi a trăit destinul istoric în aşezări permanente până la
înălțimile în care natura îi îngăduie cultura plantelor necesare vieții lui (secara, cartoful, cânepa, inul).
Unele, ceva mai puţin pretențioase pedoclimatic, au urcat până la 800 m, altele, mai rezistente au
depășit 1000 m (Munții Apuseni). Pe temeiul favorabilității geografice şi a unor asemenea resurse cu

2 În anul 106, Dacia, respectiv Transilvania a fost considerată drept o provincie romană.Localnicii erau denumiţi vlahi.
116