Page 116 - Buletin-SGR-Vrancea

Buletinul Societății de Geografie din România – Filiala Vrancea. Anul 2018│nr. 1

Domnul Profesor Ion Velcea a participat la două activități ,,Zilele Mehedinți” de la Focșani,
activități la care a fost prezentă și Doamna Simona Mehedinți (Aslan), nepoata savantului, cu care se
cunoștea foarte bine.A promis să vină și a treia oară (2017), dar anumite probleme (distanță, sănătate)
l-au împiedicat. Oricum ne-a trimis materialul conferinței pregătite pentru susținere: ,,Ion Velcea –
Transilvania în opinia academicianului profesor, Simion Mehedinți – habitațional, economic și
geo-ecologic”, publicat Buletinul Asociației ,,Simion Mehedinți”, nr. 22, Ed. Terra, Focșani 2018, pp.
6-14. Având în vedere faptul că înainte de publicare (oct. 2018), profesorul ne-a trimis o ultimă
corectură, credem că acesta este unul din ultimele, dacă nu ultimul studiu publicat înainte de plecarea
la cele veșnice. Dăm mai jos câteva fragmente din studiul enunțat mai sus:

,,I. UNITATEA GEOGRAFICĂ A TRANSILVANIEI. Etimologic, Transilvania
(Siebenbürgen) sau Ardealul, reprezintă teritoriul intercarpatic, delimitat de abrupturile subdiviziunilor
carpatice, însumând următoarele regiuni geografice:Podișul Transilvaniei sau Depresiunea colinară a
Transilvaniei, Țara Moților, Țara Haţegului, Ţara Oltului, Ţara Bârsei și Subcarpații Transilvaniei.
Pe unități administrativ-teritoriale, Transilvania se suprapune cu zece județe, care totalizează o
2
suprafață de 57057 km și o populație de 4,40 milioane locuitori (1 iulie 2016).
Alcătuirea petrografică (marne, argile, nisipuri, gresii, calcare ș.a.), structura tectonică
determinată de domurile gazeifere, de cutele diapireşi de varietatea reliefului, cu elemente
morfografice şimorfometrice distincte, evidenţiate prin prezenţa unor interfluvii larg dezvoltate, a
desfăşurării altimetrice: altitudine medie 425 m, cu valori mari (600-1080 m) în Subcarpaţii
Transilvaniei (Ion Mac) şi în nordul PodişuluiSomeşan – Breaza, 975 m, cu o declivitate ce oscilează
0
între circa 10 si 25 (cueste, versanți împăduriţi, frunţi de terasă), toate acestea individualizează
unitatea geografică a Transilvaniei.
Omogenitatea teritorială a Transilvaniei este determinată de marea concentrare a așezărilor
umane (85 orașe, 602 comune, 3181 sate), de categoriile de folosință a terenurilor (predominant
agricole), de rețeaua hidrografică (Mureş, Olt, Someșul Mic, Someșul Mare), care a fragmentat Podișul
Transilvaniei în zone cu funcționalități economice diferite. Spațiul montan limitrof (Făgăraș, Cindrel,
Șureanu, Lotru, Trascău, Metaliferi, Poiana Ruscă, Baraolt, Harghita, Călimani, Gurghiu), cu
numeroase resurse naturale, economice şi peisagistice, completează avuția Transilvaniei.
Complexitatea geologică, geografică, ecologică ş.a., au dat Transilvaniei o conotaţie juridică
patrimoniului funciar, minier şi energetic, valorificat optim în toate perioadele istorice. Transilvania
este recunoscută pe plan național, prin existența unor importante resurse auro-argintifere, concentrate
în arealul localităților Roșia Montană (circa 300 t zăcăminte aurifere şi peste 1500 t zăcăminte
argintifere), Bucium, Baia de Arieş, Roşia Poieni, Gura Barza ş. a. În perioada actuală, ,,Patrulaterul
aurifer” din Munții Apuseni se află în stadiul de conservare, pe alocuri şi din cauza vestigiilor istorice
de importanță națională (Roşia Montană).
Crearea Societății Româno-canadiene ,,Roşia Montană Gold Corporation” cu cote de
participare în favoarea societăţii canadiene (Canada 80%, Minvest S.A. Deva 19,3% şi acționari
minoritari 0,7%) s-a soldat cu unele măsuri restrictive, determinând societatea canadiană să cumpere
gospodăriile localnicilor. Între anii 2009 şi 2011 s-a construit, la periferia Municipiului Alba Iulia, un
nou cartier – Recea – pe o suprafață de 24 ha. A rezultat formarea unui cartier de locuințe, alcătuit din
125 case, cu dimensiuni între 60 și 162 m.p. Au cumpărat acest spațiu 110 familii din Roșia Montană
şi 15 familii din Abrud.
Organele locale și arheologice au respins ideea exploatării miniere, ținând seama de
consecinţele deversării sterilului în iazurile de decantare, care ar putea afecta sursele de apă, calitatea
me-diului ambiant şi vestigiile romane.
Gazele naturale, cantonate în domuri în partea centrală a Transilvaniei, se exploatează încă de
la începutul secolului XX-lea (Sărmăşel, 1909) și sunt renumite pe plan internațional prin puritatea în
metan (99%).

114