Page 86 - Buletin-SGR-Vrancea
P. 86
Buletinul Societății de Geografie din România – Filiala Vrancea. Anul 2018│nr. 1
Indicele de evoluţie demografică al bazinului Şuşiţa
Fiecare comună din bazinul cercetat a avut, în timp, o evoluţie proprie a numărului de locuitori.
La calcularea acestui indice a fost folosită următoarea formulă pentru intervalul 1977-2009:
2
Id=√∑(C)²-∑(D)²
Pn²
unde: ∑(C)=suma creşterilor numărului de locuitori între recensăminte;
∑(D)=suma descreşterilor numărului de locuitori între recensăminte;
Pn=populaţia înregistrată la ultimul recensământ;
Având în vedere că diferenţa dintre pătratul sumei creşterilor şi pătratul sumei descreşterilor poate fi
pozitiv sau negativ, pentru a avea sens rădăcina pătrată a fost utilizată următoarea formulă:
Id=│∑²(C)-∑²(D) │ x √│∑²(C)-∑²(D) │ ,prima funcţie poate fi pozitivă sau negativă.
∑²(C)-∑²(D) Pn
În urma calculelor efectuate au rezultat următoarele valori (tabel nr.3):
Tabel nr. 3 Evoluţia indicelui demografic pe commune
Nr.crt Comuna Indicele demografic
1 Soveja -0,27
2 Câmpuri -0,06
3 Răcoasa -0,13
4 Străoane -0,32
Media pe comune -0,19
Rezultă că Soveja şi Străoane înregistrează o scădere demografică uşoară (-0,25-0,7), în timp
ce comuna Câmpuri şi Răcoasa cunoaşte o evoluţie demografică stagnant (-0,25 şi 0,25), la fel şi
indicele demografic la nivelul întregii populaţii rurale a bazinului hidrografic Şuşiţa înregistrează o
stagnare evolutivă.
Concluzii:
Spaţiul rural al Văii Şuşiţei se confruntă cu o scădere a populaţiei pe fondul unei natalităţi
coborâte asociate cu fenomenul de îmbătrânire şi cel al migraţiei forţei de muncă,atât spre mediul
urban al judeţului, cât şi spre state europene, ca: Italia, Spania, Franţa etc.
În intervalul 1977-2009 populaţia rurală a scăzut cu 18,64%, iar observaţiile efectuate pe teren
arată că această scădere va caracteriza şi viitorul apropiat. Această tendinţă a depopulării spaţiului
rural cercetat este determinată de lipsa atractivităţii pe care această zonă o prezintă, lipsă generată de
varietatea redusă a resurselor naturale, de productivitatea scăzută a terenurilor agricole, de expunerea
acestora la riscurile naturale, de izolarea faţă de centrele urbane şi de accesul limitat la o serie de
servicii care ar ridica nivelul de trai al locuitorilor din zonă.
Scăderea numerică a populaţiei este determinată şi de o mortalitate ridicată înregistrată pe
fondul îmbătrânirii populaţiei din arealul cercetat şi cu deosebire din comuna Soveja, la care se
adaugă şi migraţia populaţiei tinere spre spaţii mai atractive din punct de vedere economic.
2 C.,Tălângă, C., Popescu, I., Ianoş,1987, Caracteristici ale evoluţiei numerice ale populaţiei Deltei Dunării în secolul XX,
pag.39-43, SCGGG, Tom XXXV;1988;
84

