Page 85 - Buletin-SGR-Vrancea
P. 85

Buletinul Societății de Geografie din România – Filiala Vrancea. Anul 2018│nr. 1





                    La  nivel  naţional  populaţia  rurală  a  ajuns  să  reprezinte  mai  puţin  de  jumătate  din  totalul
            populaţiei,  respectiv  45,7%.  Rata  de  creştere  pentru  intervalul  1977-1992  a  fost  de  -7,9%.  Trebuie
            menţionat faptul că în acest interval de timp au fost declarate oraşe 24 de localităţi.
                    Având în vedere datele statistice putem concluziona că pentru ultima parte a secolului XX se
            observă o scădere a populaţiei rurale faţă de prima jumătate a acestui secol. Un exemplu edificator în
            acest sens îl constituie evoluţia numerică a comunei Soveja înregistrată pe satele componente (tabel
            nr.2). Dacă până în anii ’70 populaţia a crescut continuu, ajungând la 4000 locuitori, începând cu acea
            dată începe să scadă treptat ajungând la sfârşitul secolului trecut la aproape 3000 de locuitori. Această
            scădere poate fi explicată prin scăderea natalităţii, a numărului redus de copii/familie (1-2), a migraţiei
            tinerilor în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite etc.


                                 Tabel.nr.2  Populaţia comunei Soveja în perioada 1899-1999

            Anul          11899  11912  11930  11956  11966  11977  11980  11985  11987  11990  11995      11999
            Total         2653    3385   3798   3716   3442   3495    3495   3351   3287   3275    2982    2870
            Dragosloveni   1410   1886   1935   1958   1841   1888    1855   1890   1871   1788    1620    1555
            Rucăreni      1243    1499   1863   1758   1601   1607    1640   1461   1416   1487    1362    1315

            Sursa:Monografia comunei Soveja, Bucureşti, 2002

                    Pentru  secolul  XXI  primul  etalon îl  reprezintă  recensământul  din  7  ianuarie  2002,  când    se
            înregistrează  o  populaţie  rurală  la  nivelul  bazinului  de  cca.  14343  locuitori  şi  o  scădere  faţă  de
            recensământul din 1992 de -3,18%. O rată pozitivă a evoluţiei numerice a populaţiei înregistrează doar
            comuna  Câmpuri,  celelalte  confruntându-se  cu  o  scădere  a  populaţiei,  pe  fondul  migraţiei,  scăderii
            natalităţii şi a fenomenului de îmbătrânire.
                    Echilibrul demografic necesar nu a fost stabilit după căderea comunismului prin schimbările
            politico-economice care au urmat. Şi populaţia urbană cunoaşte o scădere faţă de sfârşitul secolului
            trecut de -4,25% . Populaţia rurală la nivelul bazinului deţine 40,06% din populaţia totală a acestuia,
            5,85% din populaţia rurală judeţeană şi 0,14% din populaţia rurală naţională.
                    Datele  referitoare  la  populaţia  înregistrată  în  2009  prezintă  o  populaţie  rurală  la  nivelul
            bazinului de 13823 locuitori, comparativ cu cei 21368 locuitori din mediul urban. Scăderea populaţiei
            atât rurale, cât şi urbane se datorează atât migraţiei forţei de muncă în străinătate, cu precădere spre
            destinaţii ca: Italia, Spania, Grecia, dar şi pe fondul unei rate mici a natalităţii. Toate comunele au înre-
            gistrat în 2009 o scădere a numărului de locuitori.
            De-a lungul timpului comunele au avut o evoluţie demografică diferită. Ţinând cont de datele statistice
            din intervalul 1977-2009 s-a utilizat relaţia:
                                                                       P2-P1     x   100 ,           unde
                                                                           P2

            P1=  populaţia  din  1977,  iar  P2  =  populaţia  din  2009;  pentru  a  urmării  evoluţia  demografică  prin
            stabilirea creşterii sau descreşterii populaţiei.
                    Potrivit  acestei  relaţii,  comuna  cu  cea  mai  dramatică  scădere  de  populaţie  este  Străoane
            (-27,29%), urmată de Soveja (-26,35%), în timp ce Răcoasa  are o scădere de -13,92%, iar Câmpuri de
            doar -6,04%. Scăderea populaţiei rurale din bazinul Şuşiţei prezintă oarecare similitudine cu scăderea
            aceleaşi categorii de populaţie la nivel naţional.





                                                                                                             83
   80   81   82   83   84   85   86   87   88   89   90