Page 88 - Buletin-SGR-Vrancea

Buletinul Societății de Geografie din România – Filiala Vrancea. Anul 2018│nr. 1

CUTREMURELE VRÂNCENE,
1
RETROSPECTIVE ŞI PERSPECTIVE

Gheorghe MĂRMUREANU
2

Abstract: There are presented eartquaques from Vrancea in both retrospective and perspective.
Historical data were used for the analysis.
Keywords: Eartquaques, Vrancea, predictibility

Cutremurele din România sunt cunoscute încă de pe timpul când legiunile romane ale lui
Traian au început să colonizeze teritoriul bogat dintre Dunăre și Munții Carpați.
România este afectată episodic de cutremure a căror sursă majoră este zona epicentrală
Vrancea. Aici se produc seisme, la adâncimi cuprinse între 60 km si 180 km (cutremure subcrustale
sau intermediare), cu energie mare, resimțite pe arii întinse cuprinse între Roma și Moscova; 2-3
asemenea evenimente pe secol având magnitudinea MW=7,2 - 7,9 pe scara Richter, cu caracter
distrugător, ultimele două mari producându-se la 10 noiembrie, 1940 (MW=7,7) și la 4 martie, 1977
(MW = 7,4).
Despre cutremurul din 1701, ne amintește Cernovodeanu & Binder (1993) și Oncescu-1999
(nume cunoscute în acest domeniu), seismul având loc în noaptea de 11 spre 12 iunie.
A fost resimțit atât în Transilvania, cât și în regiunile învecinate, provocând mari daune la Brașov, în
Țara Românească, Moldovași chiar în Polonia, unde s-au dărâmat numeroase clădiri. Cutremurul s-a
caracterizat prin trei șocuri consecutive. S-au dărâmat clădiri, bolte ale bisericilor și ,,o porțiune de 15
stânjeni din zidul orașului spre Tâmpa”, iar în Țara Românească multe mănăstiri au fost serios
avariate.
În Orașul Cluj, clădirile din piatră s-au fisurat, iar la Odorhei a provocat spaimă…Alte
documente istorice arată că acest eveniment s-a simțit în Valahia, Moldova și Polonia, unde a distrus
multe clădiri. A fost afectată, de asemenea,și Transilvania, la nord de Cluj, unde construcțiile de piatră
au fost distruse. Se menționează localizarea epicentrului în regiunea Focșani.
Acest cutremur are epicentrul în regiunea Munților Vrancei, întrucât numai acestea sunt așa de
puternice și se întind pe o zonă mare spre miazănoapte. A fost simțit în Brașov unde au căzut multe
bolți și multe case au fost avariate, dar și în Moldova și Țara Românească, unde a provocat daune la
câteva mănăstiri. La Izmaila provocat daune. Ipoteza noastră este că a fost un cutremur de mare
adâncime, ca cel din 1802 sau din 1940.
Al doilea cutremur mare este cel din 11 iunie 1738…Cutremurul vrâncean a fost simțit în
Balcani și la Niş (Serbia) unde se afla tabăra armatei Otomane, la Nicopole şi în alte districte ale
Dunării. Este de remarcat că şi cutremurul din 4 martie 1977 (MGR =7.2) a generat efecte puternice la
Niş, iar profunzimea acestui cutremur a fost la o adâncime, relativ la efecte, mai mică decât a altor
mari cutremure vrâncene…
Sunt multe date prezentate de cronicarul Ioan Neculce: ,,S-au dărâmat pridvoarele mănăstirii
Golia din Iași și toate mănăstirile din Iași,…ciumă etc. (Opere, p. 807). S-au prăbușit 11 mănăstiri și
pe măsură ce mergem spre sud, din ce în ce mai mulți morți etc. Atașatul Franței: circa 700-760 morți.
Prin acest cutremur din 11 iunie 1738 a fost afectată puternic Cetatea Neamțului, unde s-au dărâmat
ziduri de 4-5 m, iar Mânăstirea Putna a avut multe avarii. În consecință, acest cutremur a fost la o
adâncime comparabilă cu cel din 4 martie 1977 și cu efecte similare lui... Deci, după 37 ani…

1 Comunicarea a fost susținută la Focșani, noiembrie 2017, la întâlnirea cu profesorii de geografie și simpatizanți ai
geografiei. Conferința a fost organizată de SGR – VN. O comunicare asemănătoare a fost susținută și la Simpozionul ,,Ziua
Pământului, ediția a VIII-a, 2014, Adjud, publicată în Buletinul Asociației Personalului Didactic ,,Simion Mehedinți”,
nr.18/2014, pp.5-8.
2 Prof.univ.dr., Director onorific al Institutului Național pentru Fizică a Pământului.
86