Page 110 - Buletin-SGR-Vrancea

Buletinul Societății de Geografie din România – Filiala Vrancea. Anul 2018│nr. 1

mirosului, acestea fiind atributele unei geografii culturale specifice orașului ce l-am vizitat. Lângă
Podul Galata numeroșii pescari își aruncă undițele de pe acest pod în sunetele multora dintre
vânzătorii ambulanți ce te îndeamnă să guști peștele fript, deși mirosul atât de pregnant este toată
reclama… Imaginea este completată de aglomerația și bărcile ce se leagănă la pontoanele cheiului
Eminonu; de aici poți pleca într-o croazieră pe Bosfor cu vapoare dedicate acestui gen de excursie
navală. Un tur al Bosforului are o durată de aproximativ două ore și supune privirii nu mai puțin de
zece obiective. Bosforul este una dintre cele mai aglomerate zone de tranzit naval, având o lungime de
32 km și o lățime variabilă de la 698 m până la 3,5 km, legând Marea Neagră de Marea Marmara și
7
separând Europa de Asia . Tot în cartierul Eminonu se află și Bazarul Egiptean (Misir Carşisi), o
delectare vizuală de culoare datorată numeroaselor mirodenii. Piața a fost construită în 1660, iar
denumirea complexului comercial vine de la faptul că întreaga construcție a avut ca sprijin financiar
taxele rezultate din importurile către Egipt, deși datorită multitudinii de condimente ce oferă un spectru
coloristic larg oferind o geografie a culorii stabilimentul se numește Piața de Mirodenii (vezi foto 3).
Mult mai grandios este Marele Bazar, întruchiparea opulenței. Aici se vând zilnic tone de
8
mărfuri precum bijuterii din aur și argint , ceramică și elemente specifice turcești (narghilele, costume
tradiționale etc), kilometri de țesături, covoare, marochinărie, haine etc. Dacă treci pragul unui
magazin, pare incredibil că numeroase brand – uri străine expun aici. Nu sunt altceva decât fake – uri
(falsuri) bine realizate, fiindcă multe din aceste firme produc în Turcia pentru ca apoi să
comercializeze pe piața globală. Negustorii sunt veseli, te fac să intri într-un joc al târguielii, îți oferă
un ceai de rodii sau o cafea și te încântă cu oferte…Viul colorit este dat și de numeroasele covoare.
Unele simple și ieftine, altle ce confirmă tradiția turcilor în acest meșteșug. Kilim, reprezintă un tip de
covor ce se țese de peste 8000 de ani. Cele mai vechi covoare sunt din Anatolia și datează din sec. al
XIII –lea, alături de acestea se mai păstrează resturi dintr-un covor cu noduri ce are o vechime de peste
2000 de ani. Materia primă pentru covoare este lâna, bumbacul și mătasea, ce se țese sub formă de
noduri. Un covor ieftin are aproximativ 12 noduri/cmp, spre deosebire de unul calitativ ce are 50
noduri/cmp, însă covarele Hereke au 324 noduri/cmpa, dică 3 milioane de noduri pe mp. Covoarele
ieftine se vopsesc prin folosirea unor coloranți chimici, la cele scumpe vopseaua este natural, obținută
din plante (mușețel, salvie, șofran etc). Pe covoare sunt simboluri ale fertilității, vieții (arboreal vieții),
ale divinității, ale destinului (steaua cu opt colțuri). Fiecare regiune din Turcia se identifica printr-un
stil specific, treptat producătorii moderni au universalizat renunțînd la regionalisme. O astfel de fabrică
este în apropierea Istanbului, la 60 km. Fabrica de la Hereke a fost înfiinată în 1843 pentru a produce
covoare imperiale. Un loc important în fabricarea covoarelor îl ocupă covoarele de rugăciune
(namazlic). Are dimensiuni reduse, iar pe acesta este reprodus altarul dintr-o moschee (mihrab – o nișă
9
ce indică direcția spre Mecca) . Covorul este folosit de 5 ori pe zi ! (vezi foto 5 și 6)
Centrul commercial Marele Bazar a fost ideea lui Mehmet al II –lea în anul 1461. Conceptul se
concretiza și păstrează până astăzi, nu doar cu magazine, ci cu moschee, camere pentru oaspeți
(hoteluri), baie, bancă și oficii de schimb valutar, restuarante și cafenele și… școală. Un oraș
commercial ! De-a lungul timpului, a fost afectat de incendii și cutremure. Ce este bazarul în cifre? 61
de străzi cu o suprafață totală de 307 000 mp; peste 30 000 de comercianți în peste 4500 de magazine
pentru 400 000 de clienți de pe tot Globul în fiecare zi. În interiorul Bazarului se păstrează și astăzi cea
mai veche clădire ce datează de la 1461, unde se vindeau bijuterii și sclavi, astzi comercializându-se
obiecte de artă și antichități. În trecut fiecare stradă se numea după numele mărfurilor ce se vindeau:
terlikçiler (meșteșugar de papuci de casă), aynaçiler (meșteșugar de oglinzi), fesçiler (meșteșugar de
fesuri), yorgançiler (plăpumar), kazazçiler (mătăsar), kürkçiler (blănar). Înainte de introducerea

7 Pentru mai multe detalii vezi: Vespremeanu, E. (2005), Geografia Mării Negre, Ed. Universitară, București, p. 32 – 49.
8 Anual se vând 100 000 kg de aur, apud Shales, Melissa (2015), Istanbul, ed. a 4-a, Ed. Litera, București, p. 18. Mai
multe detalii despre bursa aurului, aici: http://www.trt.net.tr/romana/economie/2017/01/09/bursa-de-valori-istanbul-1-
647035 - accesat la 22 decembrie 2018.
9 Shales, Melissa (2015), Istanbul, ed. a 4-a, Ed. Litera, București, p. 45.
108