Page 112 - Buletin-SGR-Vrancea

Buletinul Societății de Geografie din România – Filiala Vrancea. Anul 2018│nr. 1

cetățenii turci, Sultan Ahmet Camii în memoria tânărului Sultan Ahmet I ce avea doar 19 ani când a
comandat această construcție religioasă. Legenda spune că Sultanul era atât de entuziasmat, încât
uneori trudea la construcție împreună cu muncitorii.
Pentru a întregi geografia culturală a Istanbulului, va trebui să ,,gustăm” din specialitățile lor
culinare. Cel mai cunoscut produs culinar, devenit un bun de export este döner kebap sau șiș kebap,
14
carne de miel pusă la grătar sau frigare. Un colorit deosebit îl formează çoban salatasi (salata
ciobanului) un amestec de legume și rădăcinoase (roșii, castraveși, ardei gras, salată verde, țelină)
având ca dressing ulei de măsline și suc de lămâie. Roșiile sunt deosebit de gustoase, iar lămâiile
foarte aromate. Umpluturile fie din legume, fie din carne sunt specifice Turciei. Vinetele umplute
15
roșii și ceapă (imam bayildi) sau dolma (frunze de viță de vie umplute cu orez, ceapă, nuci) , manti
cu
(colțunași cu carne și sos de usturoi). Se crede că bucătarii curții imperial știau să prepare vinetele în
150 de feluri. Și fructele de mare sunt specifice bucătării turcești. Scoicile și calamari sunt servite sub
forma unor meze (gustări), hamsi pilavi sunt pești de mici dimensiuni servite cu orez. Peștele se
prepară pe grătar și se consumă împreună cu saltă sau cartofi. Foietajele sunt preparate cu umpluturi de
carne și brânză, spanac și pătrunjel cunoscute sub numele de börek; ca desert puternic însiropat cu
miere, cu alune, fistic și migdale – delicioasele baclavale. Un alt desert deosebit de apreciat este rahat
lokum (bucățica de plăcere). Este un produs gelatinos format din sirop dulce, apă de trandafir, zahăr
pudră. A fost realizat pentru prima dată de cofetarul curții imperial, iar magazinul unde s-a vândut
prima dată este deschis și astăzi. Nu trebuie ratată nici dondurma (înghețata). Ceaiul și cafeaua (çay
și kahve) se consumă în cantități impresionante, în orice parte a zilei și cu orice ocazie. Băuturile sunt
oferite gratuit de către comercianți clienților. Tot pe stradă sunt vânzători ambulanți de covrigi cu
16
susan (simit) și castane pe jar (vezi foto 4).
Nu părăsim încă Istanbulul pentru a trece fie și în grabă prin Palatul Topkapi. Mehmet al II-
lea a construit acest palat, după cucerirea Constantinopolului. O parte a palatului era destinată
oficialităților, iar o alta folosită ca școală pentru instruirea soldaților. Locația cuprinde mai multe
incinte cu porți de acces impresionante, grădini, pavilioane și terase, numeroase clădiri cu destinații
variate (apartamente, bucătării, săli oficiale, băi etc). Toate acestea au fost amenajate ca expoziții. În
bucătării sunt expuse obiecte din ceramică,argint și cristal, vasele chinezești ce aveau proprietatea de
a-și schimba culoarea la contactul cu substanțele otrăvitoare, de aceea erau preferate de sultani. Aici se
gătea mâncare pentru până la 1000 de oameni, în fiecare zi. Haremul atrage turiștii de astăzi prin
istoria sa și concepția de viață a sultanilor. Religia le permitea Sultanilor să aibă cel mult patru soții,
însă haremul era locuit de 300 concubine (!), uneori acestea puteau devein soții. Totuși, dincolo de
17
intrigi, influența cea mai mare asupra Sultanului o avea mama acestuia. Uneori soțiile Sultnilor erau o
modupă monedă de schimb în cadrul unor înțelegeri politice (!). Concubinele erau aduse în harem de
la vârstele de 5 – 12 ani, locuiau și făceau școala, iar după mulți ani erau prezentate Sultanului. De ce
ne-am oprit la acest Palat? Pentru că în sala de armamente se află expusă sabia lui Ștefan cel Mare,
18
o armă cu o mare încărcătură istorică .
Istanbulul este un oraș al contrastelor; accentuăm această afirmație și prin cartierul Levent,
unde sunt mai multe clădiri de tipul zgârie norilor (vezi foto 2), printre care și vestitul Saphire
Tower.

Concluzii:

14 musulmanii nu consumă carnea porcinelor, din motive religioase, din aceleași motive este interzis și consumul de
alcoolo; Turcia este între primele 5 crescătoare de ovine din lume;
15 Sunt sarmalele din România sau dolmenos din Grecia.
16 Cercetare de teren
17 cuvântul harem provine din haram, adică interzis, în traducere din limba arabă
18 Shales, Melissa, (2015), Istanbul, ed. a 4-a, Ed. Litera, București, p. 8 – 9.
110