Page 111 - Buletin-SGR-Vrancea

Buletinul Societății de Geografie din România – Filiala Vrancea. Anul 2018│nr. 1

alimantării cu apă și a sistemului de canalizare, Bazarul era alimentat cu apă din fântâni de amrmură și
alamă. În 1880 erau 16 fântâni cu apă potabilă, un bazin artezian, și opt puțuri pentru pompieri.
Accesul în Bazar se face prin cele 22 de porți, cea mai important fiind Poarta Beyazit, dar Bazarul se
10
continuă și la exteriorul său prin alte străduțe mai mici unde este aceiași forfotă comercială .
În Istanbul putem avea în vedere și o geografie a religiilor. Ne vom opri la doar două elemente
11
identitare în profilul architectural urban și istoric. Sfânta Sofia este un exemplu de palimpsest
religios, prin transformarea sa religioasă - în interior se pot recunoaște cu ușurință urmele picturii de
sorginte ortodoxă (vezi foto1). A fost construită între anii 532 – 537 în timpul domniei împăratului
Justinian, fiind rezultatul arhitecților Isidor din Milet și Anthemios din Tralles, doi mari matematicieni
și arhitecți greci. Este un important monument architectural al religiei creștin ortodoxe. Printre
modificările sale - reconstrucția cupolei, ca urmare a prăbușirii datorate cutremurului din 558. Nepotul
lui Isidor din Millet, în 562 i-a adăugat un tambur înalt de 7 m, cu 32 de deschideri sub forma unor
ferestre, susținînd o cupolă ce are un diametru de 31 m și o înălțime de 55 m. Cupola se susține pe
pandantivi, adică patru stâlpi grandioși legați prin patru arcade cu aspect triunghiular curbat, sistemul
fiind specific arhitecturii bizantine. În interior, lumina ce pătrunde prin ferestrele tamburului pun în
valoare vechiul mozaic ce datează, în general din sec. al XVII-lea, dar restaurant în 1930, cu cinci ani
înainte ca monumental să devină Muzeu. Motivele decorative ale mozaicurilor sunt de sorginte
animală, geometrice și florale, însă multe reproduce imagini biblice. În exterior, contraforturile impun
vizual și mai mult greutatea bisericii, contrastând puternic și cu subțirele minarete adăugate de către
turci după cucerirea Constantinopolului în 1453. Alături de acestea, în interior găsim alte aspecte ale
religiei musulmane: o nișă de rugăciune orientată spre Mecca (mihrab), un amvon specific (minbar), o
lojă destinată sultanului, discuri cu inscripții în scrierea arabă. Se spune că atunci când Împăratul
Justinian a intrat în catedrală s-a exprimat: ,,Te-am învins, Solomon !”. Credea că Sf. Sofia întrece prin
prezența sa arhitecturală legendarul templu ridicat de împăratul Solomon la Irusalim și distrus mai
târziu de Împăratul roman Titus.
Cel de-al doilea monument îl reprezintă Moscheea Albastră. Legătura între cele două
obiective religioase este făcută prin Hipodromul roman, de fapt urmele acestuia se regăsesc în
…Moscheea Albastră! Marmura tribunelor hipodromului se regăsește în zidurile Moscheei Albastre.
Situat la sudul catedralei Sf. Sofia, Hipodromul se mai distinge prin conturul său și este însoțit de: un
Obelisc egiptean ce datează din sec. al XVI –lea î.H, adus în oraș sub domnia Împăratului Theodosie
(390 î.H); o coloană adusă din Delfi sub domnia Împăratului Constantin, datînd din anul 479 î.H; un alt
Obelisc, aflat într-o situație nefavorabilă din punct de vedere al prezervării. Revenind la Moscheea
Albastră, aceasta a fost construită în 1616 având ca sursă de inspirație Sf. Sofia. Totuși, arhitectul
Sedefkar Mehmet Ağa a reușit să o impună o capodoberă a construcțiilor religioase, depășind și
măreția Moscheii Süleymaniye construită de mentorul lui Sinan. Numele lăcașului de cult, trădează
interiorul său placat cu numeroase plăci de faianță ce au culoare albastră. Mai exact, s-au folosit pentru
decorare 20 143 de plăci de faianță de Iznik. Alte elemente identitare sunt domurile și minaretele.
12
Sultanul Ahmet I, a dorit ca minaretele să fie placate cu aur (altin), însă arhitectul a înțles alti (șase).
Doar Mecca mai are șase minarete ! Domul Central are o înălțime de 43 m și un diametru de 23,5 și
13
este însoțit de alte domuri și semidomuri. Moscheea Albastră este cunoscută și numită de către

10 Shales, Melissa (2015), Istanbul, ed. a 4-a, Ed. Litera, București, p. 18.
11 Vezi Botez Crainic, A. (1995), Istoria Artei, vol. I, Ed. D.P. R.A, București, p. 196 – 199; Talat, Ahmed (2000),
Turcia. Istanbul, Coasta de apus, Coasta de Sud, Cappadocia, Ed. Vremea, București, p.11-12.
12 Având o mare căutare acest tip de faianță, iar pentru moschee comanda fiind una consistentă, Sultanul a interzis onorarea
altor comenzi. Faianța de Iznik a început să fie produsă în epoca bizantină, iar primele modele pictate aveau ca sursă de
inspirație China. Sultanul Selim I (1512 – 1520) va solicita introducerea motivelor arabe, fapt concretizat de către unul
dintre cei 16 pictori, Șah Kulu din Tabriz. Rând pe rând au fost introduse culorile turcuaz (1530) și peste 20 de ani culorile
mov, verde și corai. Kara Memi, a fost pictorul ce a introdus modele florale complicate și astfel a contribuit la definitivarea
stilului Iznik. În interiorul Moscheei Albastre pot fi recunoscute 70 de tipuri de fianțe.
13 vezi: Shales, Melissa (2015), Istanbul, ed. a 4-a, Ed. Litera, București, p. 14 – 15.
109