Page 95 - Buletin-SGR-Vrancea

Buletinul Societății de Geografie din România – Filiala Vrancea. Anul 2018│nr. 1

ne indică următoarea compoziție: 96% NaCl, 3% CaSO4 și 1% insolubil. Volumul total de sare
estimate este de 3,4 miliarde tone. (Stoica &Gherasie, 1981).

Fig. 4. Secțiune prin masivul de sare de la Valea Sării, (sursa: Stoica &Gherasie, 1981)

Factorul geomorfologic
Pârâul Sărat s-a dezvoltat în lungul faliei Cașin-Bisoca, în punctul în care are o inflexiune pe
direcția est-vest, determinată cel mai probabil de existența și evoluția masivului de sare. Interfluviile
sunt rotunjite și culminează în Dealul Teiuș (815 m). Versanții sunt în cea mai mare parte cu formă
concavă la partea superioară și convexă în baza acestora, pe flancurile boltirilor diapire.
2
Densitatea fragmentării este de 1,39 km/km , apropiată de media Subcarpaților de Curbură 1,5
2
km/km . Energia maximă de relief este de 565 m, iar altitudinea medie este de 532,5m.
Nu au fost observate terase nici măcar în zona de confluență cu râul Putna. Acest fapt ne indică
o evoluție rapidă a reliefului prin adâncirea văii, alunecări de teren pe versanți și evacuarea acestora de
către cursul principal.
Interfluviile sudice și estice cuprind dealuri dezvoltate pe sinclinale suspendate: Dealul Valea
Sării și Dealul Teiuș. Relieful fiind dezvoltat în cea mai mare parte pe argile și marne, caracterizate
prin rezistență redusă și plasticitate ridicată, în peisajul geomorfologic predomină determinând
alunecările de teren și curgeri noroioase.

Factorul climatic
Datorită poziției geografice, Subcarpații Vrancei se încadrează într-un climat temperat-
continental moderat cu influențe de ariditate. Ca urmare a barajului Carpatic limitrof, în regiunea
subcarpatică există un climat mai blând, care înregistrează contraste termice mai mici între zi și
noapte, între iarnă și vară, cu fenomene de iarnă și cu inversiuni de temperatură diminuate ca
intensitate, dar cu o frecvență mai mare a fenomenelor de îngheț – dezgheț, cu frecvente perioade calde
de iarnă și adăpost orografic (Sandu M., Bălteanu D., 2005).
Temperatura medie anuală se reduce treptat, odată cu creșterea altitudinii, având valori de 10–10,5°C,
în vecinătatea câmpiei, și 7–7,5°C, la contactul cu muntele. Temperaturile minime extreme au fost
înregistrate în ianuarie 1963, fiind foarte apropiate ca valoare: -22,8°C.
În Subcarpații de Curbură efectele foehnale impuse de circulația dinspre nord-vest determină
un timp senin mai lung ceea ce asigură peste 2150 de ore de strălucire a Soarelui și o valoare a
2
radiației ridicată (122,9 kcal/cm la Valea Călugarească) (Ielenicz M. și colab., 2003).

93