Page 96 - Buletin-SGR-Vrancea

Buletinul Societății de Geografie din România – Filiala Vrancea. Anul 2018│nr. 1

Regimul precipitațiilor se caracterizează printr-o repartiție neuniformă, atât temporar, cât și
spațial, fiind dependent de frecvența diferitelor mase de aer și de specificul local al circulației lor.

Nr. Stația MEDIA LUNARĂ MULTIANUALĂ(mm)
crt. meteo An
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
1. Tulnici
(1961- 26,1 23,7 28,0 60,7 90,1 97,5 95,6 88,8 50,2 37,3 35,1 27,3 660,4
2003)
2. Odo-
bești 39,0 40,1 37,4 52,9 81,4 83,3 70,0 62,8 41,5 35,1 48,3 39,3 631,1
(1961-
1998)

Tabel 1. Valorile medii lunare ale precipitațiilor la stațiile Tulnici și Odobești (sursa ANM)

Cantitatea de precipitații influențează în mod direct procesul de dizolvare al sării și creșterea
2
salinității la nivelul pârâului. Cele mai mari cantități de precipitații în 24 de ore au fost de 96,2 mm/m ,
la Odobești (1.07.1974) și 115,6 mm/m , la Tulnici (12.07.2005). Au fost ani de excepție din punct de
2
vedere al precipitațiilor determinând fenomene de risc hidrologic (inundații) și geomorfologice
(alunecări de teren).

Factorul hidrologic
Având în vedere că sarea este elementul-cheie în acest sistem natural, factorul hidrologic este
esențial în înțelegea relațiilor din cadrul mediului. Apa este elementul care dizolvă sarea și o evacuează
din sistem. În privința surselor de alimentare, bazinul Pârâului Sărat se încadrează în bazinul mijlociu
al Putnei, caracterizat prin 54% alimentare pluvială, 26% aport nival și numai 20% din ape subterane
(Zaharia L., 1999). O parte din apele subterane sunt îmbogățite în sare contribuind la salinitatea
generală a Pârâului Sărat.
Raportând măsurătorile de debit pe Putna și afluenții săi (Zăbala, Năruja, Milcov) la suprafețele
3
de drenaj aferente, apreciem pentru Pârâul Sărat un debit mediu anual de 0.12 m /s.
Măsurătorile privind salinitatea au fost efectuate, cu o singură excepție, în perioade cu debite mici spre
medii, surprinzând cel mai bine relația sare – apă.
În ziua de 27.06.2018, în condițiile unor precipitații de peste 40 mm/24h, s-a produs o viitură
3
pe pârâul Sărat. Estimăm un debit maxim în acea zi cuprins între 1 și 2 m /s, de 10 ori mai mare decât
debitul mediu.

Factorul biotic
Asociațiile vegetale dețin un rol-cheie la nivelul mediului înconjurător prin poziția avută în
circuitele biogeochimice. Principala funcție a pădurii este cea de atenuare a caracteristicilor extreme
ale mediului înconjurător. Din păcate, defrișările masive din Vrancea au dus la apariția terenurilor
degradate și au impus necesitatea lucrărilor de reîmpădurire.
Din punct de vedere altitudinal, bazinul Pârâului Sărat se încadrează în etajul pădurilor de
stejar și gorun (fig. 5). Numele unui afluent, Gornețul, este, în fapt, un diminutiv al speciei de gorun
(Quercus petraea). Îndepărtarea antropică a gorunului nu a mai permis regenerarea lui în mod spontan
în condițiile în care mobilitatea substratului s-a accentuat, iar condițiile de drenaj s-au schimbat
(Pătroescu M., 1996). Alături de gorun, se mai întâlnesc: carpenul (Carpinus betulus), arțarul (Acer
platanoides), jugastrul (Acer campestre), frasinul (Fraxinus excelsior).

94