Page 97 - Buletin-SGR-Vrancea
P. 97

Buletinul Societății de Geografie din România – Filiala Vrancea. Anul 2018│nr. 1






                    În compoziția stratului arbustiv intră măcesul (Rosa canina), păducelul (Cornus sanguinea),
            cătina  albă  (Hippophaë rhamnoides),  alunul  (Corylus avellana).  Stratul  ierbaceu  este  diversificat,
            frecvență  mai  mare  având  speciile:  Asperula odorata, Poa nemoralis, Melica uniflora, Cardamine
            bulbifera.






























              Fig. 5. Fânețe, păduri de stejar, gorun și plantații de pin silvestrupe versantul sudic al Dealului
                                                     Teiuș, 19.06.2018

                    Peste  50%  din  suprafața  bazinului  este  ocupată  de  pășuni  și  fânețe,  favorizând  creșterea
            animalelor,  activitatea  de  bază  a  locuitorilor  din  zonă.  Speciile  cele  mai  frecvente  sunt:  Festuca
            rupicola,   Onobrychis    viciaefolia,  Medicago     fallcata,  Carex    caryophyllea,   Agropyron
            intermedium.Local,  întâlnim  mici  suprafețe  cu  livezi  de  pruni  și  nuci  valorificate  de  asemenea
            economic.
                    În zona masivului de sare am observat și o adaptare a speciilor vegetale și animale. Specii,
            precum Puccinellia limosa, Artemisia maritima, Peucedanum latifolium, Pedospermum canum, s-au
            fixat direct pe rocain loc (brecia sării). În albia cursului principal, în sectoarele cu valori ale salinității
            sub 1%, am observat alge verzi (mătasea broașteiSpirogyra), mormoloci (gen Anura)


                    Factorul edafic
                    Solurile  variate  din  Subcarpații  Vrancei  reflectă  diversitatea  condițiilor  de  relief,  climă  și
            vegetație. Solul are rolul de a prelua o parte din apa provenită din precipitații și influențează infiltrația,
            scurgerea de suprafață și evaporația.
                    În  bazinul  Pârâului  Sărat,  sunt  prezente  soluri  zonale  din  clasele  argiluvisoluri  (brune
            argiloiliviale,  brune  luvice,  luvisoluri  albice),  precum  și  soluri  azonale  halomorfe,  neevoluate,
            trunchiate sau desfundate (regosoluri, litosoluri, erodisoluri).
                    Predomină soluri brune argiloiluviale dezvoltate pe un materialul parental alcătuit în cele mai
            multe cazuri  din  argile  și  marne.  Regimul  hidric  este de  tip  percolativ  cu diferențieri în  funcție  de
            caracteristicile  texturale  ale  profilului  de  sol.Prezența  orizonturilor  argiloase  (Bt)  și  excesul  de
            apăînregistrat primavara (topiriea zăpezilor, precipitații) sau vara (ploi torențiale) favorizează dinamica
            reliefului prin deplasări în masă și procese hidrice pe versanți.

                    Factorul antropic
                    Din punctul de vedere al mediului, intervenția antropică a înregistrat în decursul timpului atât
            forme  negative  (defrișări,  construirea  de  căi  de  comunicații,  extinderea  așezărilor  umane,  activități
                                                                                                             95
   92   93   94   95   96   97   98   99   100   101   102