Page 63 - Buletin-SGR-Vrancea
P. 63

Buletinul Societății de Geografie din România – Filiala Vrancea. Anul 2018│nr. 1




            Ambele state româneşti au fost împărţite, de asemenea, în subdiviziuni echivalente nivelului regional:
            Ţara de Sus, respectiv, Ţara de Jos. În Moldova, această organizare este atestată documentar în secolul
            al XV-lea (dăinuind, practic, până în veacul al XIX-lea), vornicii având reşedinţele la Dorohoi, pentru
            Ţara de Sus, respectiv la Bârlad, pentru Ţara de Jos. În Ţara Românească, o asemenea împărţire apare
            prima dată în documente în secolul al XVII-lea.







































                                                         Figura 19


                    În secolul al XVI-lea continuă ofensiva otomană, Brăila muntenească şi sud-estul teritoriului de
            la est de Prut fiind transformate în raiale, sudul Basarabiei de mai târziu fiind cunoscut, după 1538,
            drept Raiaua Tighinei. De asemenea, în 1552, cea mai mare parte a Banatului a devenit paşalâc, cu
            sediul  la  Timişoara.  Pe  de  altă  parte,  în  nord-vest,  Sătmarul  devine  primul  comitat  încorporat
            Imperiului  habsburgic.  Moldova  pierde  definitiv  Pocuţia,  în  favoarea  Regatului  polon.  Prin
            transformarea  şi  a  celei  mai  mari  părţi  a  Ungariei  în  paşalâc,  o  parte  a  Banatului  este  alipită
            Transilvaniei, care devine principat autonom (1541), tributar Porţii otomane, ca şi celelalte două state
            româneşti  extracarpatice.  Pentru  scurt  timp,  în  anul  1600,  aceste  trei  state  –  Ţara  Românească,
            Moldova şi Transilvania – sunt unite sub un singur conducător, voievodul Mihai Viteazul.
                    Pierderile teritoriale vor continua şi în secolul următor. Astfel, în 1661, o mare parte a regiunii
            situate la vest de Munții Apuseni, a fost transformată de otomani în pașalâc (pașalâcul de Oradea, până
            în 1692, când este ocupată de habsburgi). În 1699, Principatul Transilvaniei este încorporat Imperiului
            habsburgic, care cucereşte de la otomani, în 1716-1718, Banatul şi anexează şi Oltenia (până în 1739).
            La rândul lor, otomanii transformă şi Hotinul în raia (1712). Pe de altă parte, pentru scurt timp – 1681-
            1683  –  domnitorul  moldovean  Gheorghe  Duca  obţine  de  la  otomani  stăpânirea  asupra  „Ucrainei
            hanului”, teritoriu situat la est de Nistru. De la 1711 (în Moldova) şi 1716 (în Ţara Românească) se
            instaurează, pentru mai mult de un secol, domniile fanariote.


                                                                                                             61
   58   59   60   61   62   63   64   65   66   67   68