Page 68 - Buletin-SGR-Vrancea
P. 68
Buletinul Societății de Geografie din România – Filiala Vrancea. Anul 2018│nr. 1
ASPECTE DE TOPONIMIE DIN BAZINUL MILCOVULUI.
MODALITĂŢI DE TRANSMITERE A PROPRIETĂŢII DIN TRECUT
1
Dănuţ SĂCRIERU
Abstract: This paper follows an analysis of the diversity and semantic wealth of toponyms
found in the Milcov basin. These represent the deforestation action as well as the modes of work or use
of the deforested land. The introduction of land into the agricultural circuit (by deforestation, cleaning,
releasing forest lands and "breakings" and their cultivation subsequently determines the transformation
of degraded property into individual property (called "rotters" ,“curături”, meadows etc.) and the
appearance of different forms of transmission of the individual property obtained by deforestation.
Keywords: deforestation, secătură, curătură, debauble property, individual property
Toponime care exprimă acțiunea de despădurire sau moduri de folosință a terenului obținut
prin despădurire
Ion Conea reliefa în lucrarea „Vrancea. Geografie istorică, toponimie și terminologie
geografică” faptul că toate depresiunile interne și externe ale munților sunt marcate pe harta pădurilor
prin luminișuri, adică prin fâșii sau petice de teritorii care contrastează cu bogăția pădurilor de la nord
și de la sud de ele (cazul depresiunilor de sub versanții Carpaților Meridionali) sau cu pădurile situate
la est sau la vest de ele (cazul versanților Carpaților Orientali sau Meridionali). Era vorba de
Depresiunea Hațegului, Depresiunea Olteniei, Depresiunea Bârsei, a Râului Negru și depresiunea
2
Vrancei . Tot referitor la aceste areale depresionare, George Vâlsan spunea că populația autohtonă își
făcea curături, adică luminișuri în pădure, pentru loc de pășune și semănat. Spre deosebire de
Muntenia, unde aceste curături aveau continuitate, în Moldova existau doar un lanţ de cuiburi de
populaţie, bazine rotunde înconjurate de păduri, tipic fiind bazinul Vrancei, odinioară adevărată
3
provincie păstorească având privilegii deosebite .
Toponimia Vrancei arhaice, ca și a regiunilor învecinate (și ne gândim în primul rând la
toponimia bazinului Milcovului, la milcoveni așa cum îi denumeau vrâncenii), pune în evidență munca
imensă a locuitorilor de introducere a pământului în circuitul agricol prin defrișarea, curățarea,
eliberarea terenurilor de păduri și „spargerea”, apoi cultivarea lor. Termenii care exprimă, în graiul
locuitorilor, despădurirea și modurile de muncă sau de folosință a terenurilor obținute prin despădurire
se întâlnesc pe arii mai reduse sau pe arii mai restrânse, iar în cadrul familiei de sinonime ce reflectă
acțiunea de despădurire există un termen capital sau major, ceilalți fiind termeni secundari sau minori.
4
În arealul bazinului Milcov apelativul ce semnifică despădurirea este secătură (20 toponime) ,
pronunțat mai ales scătură. Oricine avea dreptul să se ducă în „codrul meriu” sau în „pădure verde” și
să sece cu toporul o bucată de pădure. În acest mod se putea obține un teren propriu construirii unei
1 Profesor, Colegiul Naţional Pedagogic „Spiru Haret”, Focșani
2 Ion Conea, Vrancea. Geografie istorică, toponimie şi terminologie geografică, Editura Academiei Române, Bucureşti,
1993, p. 135
3 George Vâlsan, O fază în popularea Ţărilor Româneşti, în Buletinul Societăţii Regale Române de Geografie, anul
XXXIII, nr. 1-2, 1912
4 Angela Moldoveanu şi Gheorghe Moldoveanu, Note din toponimia Milcovului în Studii şi comunicări vol. I, Focşani,
1978, publicaţie a Muzeului Judeţean de Istorie şi Etnografie, Vrancea, p. 86
66

