Page 68 - Buletin-SGR-Vrancea
P. 68

Buletinul Societății de Geografie din România – Filiala Vrancea. Anul 2018│nr. 1







                         ASPECTE DE TOPONIMIE DIN BAZINUL MILCOVULUI.
                  MODALITĂŢI DE TRANSMITERE A PROPRIETĂŢII DIN TRECUT

                                                                                                               1
                                                                                                           Dănuţ SĂCRIERU

                    Abstract: This paper follows an analysis of the diversity and semantic wealth of toponyms
            found in the Milcov basin. These represent the deforestation action as well as the modes of work or use
            of the deforested land. The introduction of land into the agricultural circuit (by deforestation, cleaning,
            releasing forest lands and "breakings" and their cultivation subsequently determines the transformation
            of  degraded  property  into  individual  property  (called  "rotters"  ,“curături”,    meadows  etc.)  and  the
            appearance of different forms of transmission of the individual property obtained by deforestation.

                    Keywords: deforestation, secătură, curătură, debauble property, individual property

               Toponime care exprimă acțiunea de despădurire sau moduri de folosință a terenului obținut
            prin despădurire

                    Ion  Conea  reliefa  în  lucrarea  „Vrancea. Geografie istorică, toponimie  și terminologie
            geografică” faptul că toate depresiunile interne și externe ale munților sunt marcate pe harta pădurilor
            prin luminișuri, adică prin fâșii sau petice de teritorii care contrastează cu bogăția pădurilor de la nord
            și de la sud de ele (cazul depresiunilor de sub versanții Carpaților Meridionali) sau cu pădurile situate
            la  est  sau  la  vest  de  ele  (cazul  versanților  Carpaților  Orientali  sau  Meridionali).  Era  vorba  de
            Depresiunea  Hațegului,  Depresiunea  Olteniei,  Depresiunea  Bârsei,  a  Râului  Negru  și  depresiunea
                    2
            Vrancei . Tot referitor la aceste areale depresionare, George Vâlsan spunea că populația autohtonă își
            făcea  curături,  adică  luminișuri  în  pădure,  pentru  loc  de  pășune  și  semănat.  Spre  deosebire  de
            Muntenia,  unde  aceste  curături  aveau  continuitate,  în  Moldova  existau  doar  un  lanţ  de  cuiburi  de
            populaţie,  bazine  rotunde  înconjurate  de  păduri,  tipic  fiind  bazinul  Vrancei,  odinioară  adevărată
                                                          3
            provincie păstorească având privilegii deosebite .
                    Toponimia  Vrancei  arhaice,  ca  și  a  regiunilor  învecinate  (și  ne  gândim  în  primul  rând  la
            toponimia bazinului Milcovului, la milcoveni așa cum îi denumeau vrâncenii), pune în evidență munca
            imensă  a  locuitorilor  de  introducere  a  pământului  în  circuitul  agricol  prin  defrișarea,  curățarea,
            eliberarea terenurilor de păduri și „spargerea”, apoi cultivarea lor. Termenii care exprimă, în graiul
            locuitorilor, despădurirea și modurile de muncă sau de folosință a terenurilor obținute prin despădurire
            se întâlnesc pe arii mai reduse sau pe arii mai restrânse, iar în cadrul familiei de sinonime ce reflectă
            acțiunea de despădurire există un termen capital sau major, ceilalți fiind termeni secundari sau minori.
                                                                                                              4
                    În arealul bazinului Milcov apelativul ce semnifică despădurirea este secătură  (20 toponime) ,
            pronunțat mai ales scătură. Oricine avea dreptul să se ducă în „codrul meriu” sau în „pădure verde” și
            să sece cu toporul o bucată de pădure. În acest mod se putea obține un teren propriu construirii unei




            1   Profesor, Colegiul Naţional Pedagogic „Spiru Haret”, Focșani
            2  Ion Conea, Vrancea. Geografie istorică, toponimie şi terminologie geografică, Editura Academiei Române, Bucureşti,
            1993, p. 135
            3   George  Vâlsan,  O  fază în  popularea  Ţărilor Româneşti,  în  Buletinul  Societăţii  Regale  Române  de  Geografie,  anul
            XXXIII, nr. 1-2, 1912
            4  Angela Moldoveanu şi Gheorghe Moldoveanu, Note din toponimia Milcovului în Studii şi comunicări vol. I, Focşani,
            1978, publicaţie a Muzeului Judeţean de Istorie şi Etnografie, Vrancea, p. 86
                                                                                                             66
   63   64   65   66   67   68   69   70   71   72   73