Page 37 - Buletin-SGR-Ilfov_2019

Fortul Afumați are 9 turele, față de
fortul de tip 2, care avea 8 turele, tipul 3
cu 7 turele, tipul 1 cu 6 turele, tipurile 3
și 4 cu 5 turele și tipul mixt cu 3 turele.
Prin urmare, Fortul Afumați avea și cele
mai multe galerii.
Acestui fort i s-a construit și o
poternă, pe capitalul lui, legând localele
de caponieră. Din această poternă pleacă
galeriile și poternele ce duc la locale,
cupole și semicaponiere.
În ceea ce privește armamentul,
fortul Afumați deține 3 cupole a câte 2
tunuri de 150 mm, instalate astfel: una
pe capital fortului și câte una la dreapta
și la stânga capitalei; două cupole pentru
câte un obuzier de 210 mm, așe zate pe
frontul posterior, aproximativ în locul în Figura 3. Intrarea în Fortului VI Afumați în
care trebuia amplasat reduitul. anul 2011 (sursa: http://reptilianul.blogspot.com)

De asemenea, pentru lupta apro piată și flancarea șanțurilor existau și 4 turele,
destinate câte unui tun de 75 mm. Camerele garnizoanei au fost modificate prin construirea
de bazinete, semn al utilizării lui ca depozit.
În comparație cu Fortul VI Afumați, Fortul I Chitila are reduitul prezent în partea
centrală, componentă la care s-a renunțat în construirea fortului de la Afumați. De asemenea,
Fortul Chitila are numai 5 turele, pe când Fortul Afumați are 9.
Din păcate, de la scoaterea din funcțiune a acestor edificii, unele construcții nu au
mai fost reabilitate și au fost chiar uitate. Este și cazul fortului VI Afumați, care este parțial
inundat (fig. 3), iar în cazul unor precipitații abundente este impracticabil. A fost abandonat
de instituțiile Armatei Române, în vremea comunismului fiind folosit ca depozit de murături
pentru locuitorii din zonă.
În ziua de astăzi, este accesibil numai pentru personalul special pregătit, pentru
amatorii aventurilor de week-end, fiind și o zonă periculoasă. Pe întreg perimetrul din
apropierea fortului se află gropi înguste și foarte adânci, ascunse prin iarba înaltă, care pot
fi capcane ușoare pentru excursioniști.

4. Potențialul de valorificare
Acțiunile de promovare trebuie realizate în legatură strânsă cu autoritățile locale pe
teritoriile cărora se află edificiile, dar și în colaborare cu instituțiile armatei, care dețin o
parte din aceste forturi și baterii intermediare.
Vechimea forturilor este de circa 110 ani, ele fiind în continuare în stare foarte
bună. Dacă ar fi reabilitate, însă, ar putea fi incluse în circuite turistice (fig. 4), aducând
în București un număr mai mare de turiști. Asemenea centurilor de fortificații de la Liège
și Anvers, distruse în mare proporție în jurul anului 1900, ar putea fi parțial electrificată și
pregătită pentru a primi vizitatori.
Ar putea fi realizate excursii tematice și ar putea fi transformate parțial în muzee.

35