Page 33 - Buletin-SGR-Ilfov_2019

roţi, una a Monast<irii> Balamuci şi alta a şetrăresei Safta Brezoianca, care acest vad şi
moşie le stăpâneşte acum Clucerul D. Locusteanu, altă matcă se cheamă Micşuneşti pe care
erau alte două case de moară tot cu două roţi, una a vătafului Ştefan Micşunescu şi alta a
repausatului Const. Micşunescu, şi în cealaltă răzmeriţă venind un potop de apă s-a astupat
matca Balamucilor, şi s-a pornit toată apa pe matca Micşuneştilor. Fiind matca strâmtă, cu
maluri mici şi cu pădure pe marginea malurilor, mânca apa malul, cădeau copaci şi crăci
şi împotmolidu-se la un loc se nămolea şi făcea plănii şi neavând apa loc ca să curgă tot
pe matcă se revărsa şi peste maluri. Şi lăsând 15 ani, găsind apa malului mai slab drept
în drumul ce venea din sus şi curgea la moara medelnicerului au spart şi s-a făcut prival,
iar acum se numeşte ovreiască şi de atunci până acum curge, pe care d-lui Medelnicer
totdeauna o astupă” (A.N.I.C., Fond Creditul Funciar Rural, dosar 1155/1874, f. 20,
p. 22-23).
Se susţinea, totodată, că „după actele ce s-au înfăţişat se constată că matca veche
a Ialomiţei, care a slujit de hotar moşiilor Greci de sus, de mijloc şi de jos, a curs pe
vremea când a făcut Stolnicu Petre hotărnicia (este vorba despre cartea de hotărnicie,
din 9 mai 1761) pe sub mal de vreme ce aşa se şi urmează stăpânirea în aceeaşi direcţie
a malului, atât a Grecilor de jos cât şi a Grecilor de sus, şi numai d-lui Eliad cu parte din
Greci de mijloc încearcă a prelungi moşia d-sale cu o limbă de loc până în matca Ialomiţei
curgătoare, între direcţie peste 2000 st; că întinderea ce are Balamuci este alt trup de moşie
iar nu din Greci precum aceasta o poate proba cu hotărnicia făcută de Giurescu în anul 1834,
precum şi Greci de sus stau în mal şi nu se întind cât Balamuci cu deosebitul său trup, iar
acest argument ar fi destul ca dovadă că întinderea ce voieşte să-şi adauge în lungime d-lui
Eliad, o pretinde fără cuvânt, făcându-şi aluziune de a se întinde până în matca curgătoare
a Ialomiţei, când după Sinet se cere matca veche, şi care s-a dovedit prin actele înfăţişate şi
se poate constata şi prin vedere la faţa locului parii mari ai Brezoienchii şi ai Balamucilor,
pe care matca sta, că adică stau pe ruptura ce se făcuse pe lângă Monas<irea> Balamuci,
prin urmare după hotărnicea Stolnicului Petre hotarul despărţitor acestor moşii este malul
Ialomiţei pe lângă care a curs şi matca veche” (A.N.I.C., Fond Creditul Funciar Rural,
dosar 1155/1874, f.22).

Concluzii
Factologia istorică documentabilă include adesea aspecte de geografie fizică, iar
analiza interdisciplinară a surselor documentare poate determina cu certitudine o analiză
mult mai profundă a întregului spectru informaţional al documentelor.
Prezentul studiu reprezintă un modest exemplu privind modul în care sursele
arhivistice pot sluji cercetărilor geografice și poate constitui, în opinia noastră, un punct de
plecare pentru valorificarea bogatelor informații cuprinse în fonduri arhivistice mai puțin
citate în bibliografia de specialitate dedicată Ilfovului. În acest sens am putea exemplifica
cu fondurile arhivistice „Planuri județe” și „Planuri și hotărnicii”.

Bibliografie

Lecca, O.-G. (1899), Familiile boereşti române. Istoric şi genealogie (după izvoare
autentice), Bucureşti, p. 263-265.
*** Arhivele Naţionale Istorice Centrale (1874), Fond Creditul Funciar Rural,
dosar 1155/1874, f. 18, f. 20, f. 22.

31