Page 46 - Buletin-SGR-Ilfov_2019

V a înregistrat o diferență distinct semnificativ negativă de –1,4 q/ha. În cazul varietății V
2
3
s-a obținut cea mai ridicată producție de semințe și un spor foarte semnificativ de 4,3 q/ha
față de media varietăților.
Ca urmare a fertilizării minerale N P , producția medie de semințe a celor trei
60 0
varietăți (fig. 7) a fost de 13,1 q/ha, varietatea V asigurând o creștere foarte semnificativă
3
(5,4 q/ha) față de martor, iar varietățile V și V au obținut producții mai mici cu o diferență
1
2
foarte semnificativ negativă (–3,5 q/ha), respectiv distinct semnificativ negativă (–1,9 q/ha).
Influența varietății asupra producției de ulei se manifestă printr-o creștere foarte
semnificativă față de media varietăților, atât în varianta nefertilizată (fig. 8), cât și în varianta
fertilizată mineral cu azot (fig. 9) obținută de varietatea V . Sporul adus de acestă varietate a
3
fost de 1,0 q/ha în absența fertilizării și de 1,2 q/ha în condițiile fertilizării N P . În cazul
60
60
varietății V se observă o diferență foarte semnificativ negativă pentru ambele fonduri de
1
fertilizare, cu valori de –0,7 q/ha la nefertilizat și de –0,8 q/ha pentru agrofondul fertilizat cu
azot 60 kg/ha ș.a. Influența varietății V asupra producției de ulei se manifestă prin diferențe
2
distinct semnificativ negative față de producția medie a varietăților (martor), înregistrate
pentru ambele fonduri de fertilizare.

4. Concluzii
În condițiile agrobiotopului de la Moara Domnească (sud-estul României), cardonul
(Cynara cardunculus L.), prin creșterea și dezvoltarea optimă atingerii stadiului de matu-
ritate, a manifestat atât o bună adaptare în condiții de cultură, cât și stabilitate în ceea ce
privește productivitatea și randamentul de producție (biomasă, semințe, ulei).
În contextul pedo-climatic specific zonei, producția de cardon a fost influențată
semnificativ atât de fertilizare, cât și de varietate, ambii factori determinând înregistrarea
unor diferențe de producție asigurate statistic.
Influența aplicării de îngrășăminte minerale asupra producției se manifestă prin
creșteri foarte semnificate atât ale biomasei totale (35,7%), cât și ale producției de semințe
(29,7%) și de ulei (40,9%) .
Valorile coeficienților de corelație confirmă dependența puternică dintre producții și
cantitatea de azot substanță activă folosită pentru fertilizare.
Influența varietății asupra producției de boabe se remarcă prin diferențe asigurate
statistic, cele mai mare producții fiind obținte de varietatea V , iar cele mai reduse de
3
varietatea V �
1

Bibliografie

Abeliotis, K., Makrinika, K., Detsis, V., Lasaridi K. (2009), Life cycle assessment
of Cynara cardunculus L. oilseeds production, Proceedings of the 11th International
Conference on Environmental Science and Technology, Chania, Greece, 3-5
September, p. A 1-6.
Archontoulis, S.V., Struik P.C., Vos, J., Danalatos, N.G. (2010), Phenological
growth stages of Cynara cardunculus; codification and description according to the
BBCH scale, Annals of Applied Biology, Vol 156, Issue 2, p. 253-270.
Bolohan, C., Marin, D.I., Mihalache, M., Ilie, L., Oprea, A.C. (2013), Research
on Cynara cardunculus L. species under the conditions of southeastern Romania
area, Scientific Papers. Series A. Agronomy, Vol. LVI, p. 429-432.
Bolohan, C., Marin, D.I., Mihalache, M., Ilie, L., Oprea, A.C. (2014), Total biomass
and grain production of Cynara cardunculus L. species grown under the conditions of
southeastern Romania, AgroLife Scientific Journal, Vol. 3, Number 1, 2014, p. 31-34.

44