Page 49 - Buletin-SGR-Ilfov_2019

folosit, analizat și evaluat aceste materiale. Pe baza analizelor s-a creat versiunea finală din
1990, actualizată în 2000, cu referințe și pentru învățământul preuniversitar.
În cadrul acestui document, Goodchild și Kemp (1990) argumentează introducerea
GIS în învățământul preuniversitar astfel:
1) este un instrument-cheie pentru a analiza mediul și a rezolva probleme, în special
la nivel local;
2) îmbunătățește interesul elevilor pentru geografie și discipline conexe;
3) GIS este o tehnologie atractivă, capabilă de a motiva elevii pentru o carieră în
domeniul științei și al ingineriei.

2. Statutul GIS în curricula internațională
Asistăm la o creștere puternică a programelor de formare în GIS de nivel postliceal și
universitar și la o explozie de cursuri online (exemplu: ESRI Academy), fapt ce ilustrează și
mai mult valoarea crescută a GIS pe piața muncii. Includerea GIS în educația preuniversitară
este astfel justificată pentru a satisface nevoile pieței muncii și pentru a facilita tranziția de
la școală la locul de muncă.
Cel mai important și puternic argument pentru încorporarea GIS în curriculum este
capacitatea sa de a îmbunătăți abilitățile de gândire spațială (Bednarz, 2001). În Statele
Unite, s-a încurajat în mod special includerea GIS în liceu, menționând că GIS ar putea fi
folosit pentru a dezvolta capacitatea de a gândi spațial, dar și pentru consolidarea abilităților
specifice în general geografiei (National Geography Standards, 1994). Autoritatea britanică
pentru curriculum (QCA) indica faptul ca GIS „încurajează interogarea, cercetarea și
gândirea critică cu privire la problemele care afectează lumea și viața oamenilor, acum și
în viitor” (GIS în schools: State of the Art Report, iGuess project, 2009).
În Uniunea Europeană, cele mai importante demersuri pentru introducerea cursurilor
de GIS în liceu s-au făcut prin proiecte precum GISAS, digital-earth.eu și mai ales iGuess –
Integrating GIS Use in Education in Several Subjects, proiect care și-a propus să analizeze
statutul GIS în curriculum preuniversitar la nivelul țărilor participante și să creeze o serie
de resurse în sprijinul studiului GIS în liceu. În corelație cu o serie de aspecte educaționale,
proiectul GIS4EU și-a propus să dezvolte un sistem omogen și comun de date spațiale
pentru întreaga Uniune Europeană, în conformitate cu directiva UE INSPIRE (2007/2/CE)
cu privire la infrastructura pentru informație spațială. Evident, în aplicarea acestei directive,
GIS va juca un rol esențial și formarea unor competențe în acest domeniu devine importantă
pentru că utilizarea informațiilor spațiale pentru a lua decizii și a rezolva probleme sunt
abilități importante pentru toți cetățenii UE în secolul 21.

3. Premise pentru introducerea GIS în curriculum românesc
Alături de posibilitatea interacțiunii directe de către elevi cu datele spațiale, GIS
creează premisele dezvoltării gândirii critice, folosind o abordare interdisciplinară. Această
abordare derivă fie din rădăcinile pe care GIS le are în geografie, TIC, fizică (analiza
imaginilor satelitare implică noțiuni privind radiația electromagnetică și benzile spectrale),
matematică (proiecțiile cartografice, operațiile de georeferenţiere, analizele spațiale, tipurile
de date necesita competențe matematice), fie din alte discipline în care GIS are aplicații
precum istorie (desfășurarea spațială a unor evenimente istorice, arheologie), biologie
(ecosisteme, probleme de mediu înconjurător), discipline economice (fluxurile economice
sau circulația bunurilor). De aici rezultă și capacitatea GIS de a forma numeroase competențe
regăsite în domeniile de competențe-cheie stabilite la nivel de UE: competența digitală,
competențe de bază în științe și tehnologii, competența socială și competențe civice (elevii

47