Page 51 - Buletin-SGR-Ilfov_2019

care își dorește să facă față cu succes provocărilor vieții. Pe de altă parte, pornind de la
premisa că GIS poate fi considerat și un instrument foarte complex în slujba geografiei
este necesar ca o serie de competențe în acest domeniu să fie dezvoltate complementar cu
programele de geografie, cel puțin într-un stadiu inițial. Anumite competențe specifice GIS
nu pot fi atinse în cadrul creat de actualele programe școlare de geografie, din două cauze
principale: TIC se regăsește insuficient în programele de geografie (GIS nu este specificat
în programele de liceu) și resursele reduse de timp.
Ideal ar fi ca elevii sa dețină deja competențe în GIS pentru ca apoi acestea sa poată
fi valorificate în activități de învățare de la disciplina geografie, dar și la alte discipline
unde GIS are aplicații, precum istorie, TIC, educație tehnologică, fizică, biologie. Acest
curs devine o oportunitate pentru ca profesorii de geografie să valorifice competențele pe
care le au în GIS, știut fiind faptul că, după anul 2000, facultățile de geografie au inclus
în formarea profesorilor de geografie și cursuri de GIS. Mai mult, proiecte mari precum
Geospace (derulat inițial în 12 județe, cu peste 700 profesori de geografie formați în GIS,
cu mare potențial de extindere), inițiative venite din mediul corporatist, precum Geomentor,
cursurile din mobilitățile europene de tip Comenius sau Erasmus+ (ex. Geothink), au contri-
buit la formarea și consolidarea competențelor GIS ale profesorilor de geografie. Analizând
concluziile unor studii precum cele din proiectul european iGuess, putem afirma că România
este una dintre puținele țări europene care are potențialul de a introduce cursuri de GIS în
învățământul preuniversitar pentru că problema resurselor umane este parțial rezolvată în
multe școli. Programa cursului opțional „Introducere în GIS” poate deveni un prim pas în
crearea unui cadru curricular pentru introducerea GIS în școala preuniversitară românească.

Bibliografie/Webografie

Abler, R.F. (1987), The national science foundation national center for geographic
information and analysis. International journal geographic information systems, 1,
pp. 303–326.
Bednarz, S. W., Bettis, N. C., Boehm, R. G., Marran, J. F., De Souza, A. R., Morril,
R. W., &Salter, C. L. (1994), Geography for Life: National Geography Standards,
https://ia802607.us.archive.org/19/items/ERIC_ED375073/ERIC_ED375073.pdf�
Bednarz, S.W. (2001), Thinking Spatially: incorporating geographic information
science in the pre and post secondary education, geography.org.uk/download/
EVbednarzthink.doc.
Gewin, V. (2004), Mapping Opportunities, Nature, 427 (69720), pp 376-377.
Goodchild M. F. and Kemp K. K. (1990), NCGIA Core Curriculum in GIS, National
Center for Geographic Information and Analysis, University of California at Santa
Barbara, Santa Barbara.

http://www.iguess.eu/docs/iguess1/iGuess_GIS_state_of_the_art.pdf, accesat la 5.05.2019.
http://www.ncgia.ucsb.edu/pubs/core.html, accesat la 9.05.2019.

49