Page 48 - Buletin-SGR-Ilfov_2019

ARGUMENT PENTRU INTEGRAREA GIS
ÎN CURRICULUM GEOGRAFIC PREUNIVERSITAR

Daniel ANGHEL , Cristina PETRE-GHIȚĂ 2
1
1 prof., Colegiul Național „Neagoe Basarab” Oltenița
2 prof. dr., Inspectoratul Școlar Județean Ilfov
Inspector școlar general adjunct

Rezumat. GIS poate fi considerat ca un complex de aplicații TIC specifice geografiei și din această
perspectivă poate crea un mare avantaj pentru poziția disciplinelor geografice în curriculumul actual,
unde formarea competențelor digitale este un deziderat omniprezent. Putem aduce GIS în școală
fie ca disciplină opțională, fie integrată în strategiile didactice ale oricărui profesor de geografie.
Prin analiza statutului GIS în curriculum la nivel internațional încercăm să demonstrăm că se pot
forma cunoștințe, abilități, atitudini ce se corelează cu domeniile de competențe-cheie europene.
Introducerea unor noțiuni, analize și aplicații specifice GIS poate duce la eficientizarea utilizării
materialelor didactice moderne și la redimensionarea rolului geografiei în școala românească.

Cuvinte-cheie: sisteme informaționale geografice, gândire spațială, interdisciplinaritate, curs opțional.

1. GIS: de la concept, la primii pași în curriculum
GIS este o abreviere de la „Geographic Information System”, dar în prezent a devenit
o denumire de sine stătătoare ce consacră o disciplină științifică situată la intersecția
dintre informatică/TIC și geografie, cu ramificații în toate domeniile (conservarea și
protecția mediului, managementul dezastrelor naturale și tehnologice, administrație
locală, managementul deșeurilor, planificare teritorială etc.) ce implică relații cu diferite
componente ale mediului geografic. Deși în literatura de specialitate din România se
utilizează și traducerea (SIG – sisteme informaționale geografice), utilizarea mult mai largă
a GIS, inclusiv în România, îndreptățește utilizarea acestuia din urmă. GIS, împreună cu
teledetecția și sistemele de poziționare globală, alcătuiesc geotehnologiile. Acestea, împreună
cu biotehnologiile și nanotehnologiile, sunt considerate de către Departamentul Muncii al
SUA a fi cele trei domenii cheie de competență pe piața muncii a secolului 21 (Gewin,
2004). GIS este omniprezent în viața noastră, zi de zi, prin sisteme de navigație rutieră și
pedestră, aplicații de localizare pe rețelele de socializare sau în caz de urgență, vizualizarea
unor evenimente pe hărți și imagini satelitare, planificarea călătoriilor, aplicații de dirijare
a traficului rutier etc. Se consideră că tehnologia GIS este pentru analiza geografică ceea
ce microscopul, telescopul și computerele au fost pentru alte științe (Abler, 1987). Pe acest
fond, în Europa se fac eforturi pentru introducerea studiului GIS în sistemul preuniversitar,
dar toate analizele recente (ex.: proiectele EUROGEO-http://www.eurogeography.eu/
projects/) indică o situație nesatisfăcătoare.
Unul dintre documentele care au pus bazele introducerii studiului GIS la nivel
preuniversitar în SUA, cu mari influențe și în Europa, este considerat a fi „The NCGIA
Core Curriculum în GIS” (http://www.ncgia.ucsb.edu/pubs/core.html). NCGIA provine de
la National Center for Geographic Information and Analysis. Sub egida acestei instituții, pe
parcursul anului școlar 1988-1989, cu sprijinul a 35 de profesori competenți în GIS din SUA,
Canada și Marea Britanie, s-a dezvoltat un set complet de materiale metodico-științifice cu
scopul de a identifica și descrie un set de competențe GIS care să stea la baza activităților
de învățare a GIS. Pe parcursul anului următor, peste 100 de instituții din întreaga lume au

46