Page 18 - Buletin-SGR-Ilfov_2019

București, învecinându-se în partea de nord-est
cu comuna Ciorogârla, la 2 km în partea de
sud cu localitatea Darvari, iar la 6 km nord, cu
comuna Bolintin – Deal.

4. Patrimoniul material arhitectonic
Spațiul natural ilfovean a fost înfrumusețat
printre altele cu un monument deosebit, un
simbol al moștenirii lăsate de marele domnitor
Constantin Brâncoveanu (1654–1714). Este
vorba despre Palatul de la Mogoșoaia (fig. 9).
Restaurat în anii '70 ai secolului trecut, acesta
a devenit muzeu și umple inimile vizitatorilor
cu frumusețea sa. Expozițiile găzduite aici Figura 8. Mănăstirea Samurcășești
aduc elementul de noutate în acest cadru (sursa foto: Realitatea.net)
mirific, atrăgând mii de turiști români și străini.
Domnitorul Țării Românești între anii 1688 și
1714, Constantin Brâncoveanu a avut una dintre
cele mai lungi domnii din istoria principatelor
române. El a inițiat o amplă activitate de
construcții religioase și laice, îmbinând
armonios, în arhitectură, pictură murală și
sculptură, tradiția autohtonă, stilul neo-bizantin
și ideile novatoare ale renascentismului italian
într-un nou stil caracteristic, numit „stilul
brâncovenesc”.
Constantin Brâncoveanu și-a asumat Figura 9. Palatul de la Mogoșoaia
rolul de protector al tiparului și al școlilor din (sursa foto: Direcția Județeană
Țara Românească, dar și din Transilvania. El pentru Cultură Ilfov)
este cel care a înființat, în anul 1694, Academia
Domnească din București, o școală superioară având ca limbă de predare greaca veche. În
timpul în care a domnit, Țara Românească a cunoscut o lungă perioadă de pace, de înflorire
culturală și de dezvoltare a vieții spirituale, în urma sa rămânând un mare număr de ctitorii
religioase și un stil arhitectural eclectic ce-i poartă numele. Fiind mazilit în aprilie 1714 și
dus cu întreaga familie la Constantinopol, unde a fost torturat pentru a ceda turcilor toată
averea sa, Constantin Brâncoveanu a fost executat pe 15 august 1714, împreună cu cei patru
fii ai săi (Constantin, Ștefan, Radu și Matei) și cu sfetnicul Ianache Văcărescu. Pentru felul
cum au murit, cu toții sunt venerați de către Biserica Ortodoxă Română, care i-a canonizat
sub numele de Sfinții Mucenici Brâncoveni în anul 1992.
În afara Palatului Brâncovenesc de la Mogoșoaia, județul Ilfov mai are în patrimoniul
său și alte palate și conace. Unul dintre acestea este Palatul Ghika (fig.10), din localitatea
Căciulați – Moara Vlăsiei. Acesta a fost construit între anii 1830 și 1834, de Alexandru
Dimitrie Ghika, domnitor al Țării Românești. Mobilat în stil empire și înconjurat de o
grădină de factură romantică, cu statui, fântâni și pavilioane, palatul a găzduit numeroase
baluri și recepţii cu caracter diplomatic. Mobilierul de epocă stil Ludovic al XVI-lea, aflat
într-unul dintre dormitoare, a aparținut Elenei Lupescu, soția regelui Carol al II-lea, care a
locuit aici o perioadă. În 1924, în urma unor conflicte între moștenitori, palatul a fost donat
Academiei Române. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, palatul devine loc de

16