Page 15 - Buletin-SGR-Ilfov_2019

Boian la Mogoșoaia), Epoca Fierului (stațiune a Culturii
La Tène de sec. V î.Hr., la Măineasca, plus alte trei locații),
epoca geto-dacică (Moara Vlăsiei, Măgurele, Mogoșoaia,
Măineasca), epoca daco-romană (Moara Vlăsiei, Mogoșoaia
– cu descoperirea unui tezaur monetar geto-dac), epoca post-
romană (Mogoșoaia), epoca migrațiilor și medievală (sec.
III-IV cu 12 așezări; sec. V-VII cu două așezări; sec.IX-XI cu
cinci așezări) și situri ale așezărilor românești etc.
Ca o imagine emblematică a vechilor civilizații
ilfovene a rămas descoperirea Zeiței de la Vidra, cunoscută
și ca Venus de la Vidra (fig. 1), acesta fiind un vas-sta-
tuetă feminină de cult, aparținătoare de Epoca Eneolitică
(cca. 7 000 de ani vechime), modelat într-un fel mai ciudat,
adică fără cap, și adăpostit în prezent de Muzeul de Istorie Figura 1. Zeița de la Vidra
și Artă al Municipiului București (Palatul Șuțu, din zona (sursa foto: europeana.eu)
Universitate).

Descoperiri importante s-au făcut pe malurile râului Colentina, constituindu-se într-o
mărturie de netăgăduit a locuirii acestei zone încă din cele mai vechi timpuri. O minuțioasă
cercetare a spațiului ilfovean dovedește faptul că s-au înregistrat peste 45 de puncte arheologice.
„Bogăția descoperirilor arheologice – relicve, inscripții etc. – se întinde până în secolele
XIV – XVI, când apar primele închegări politice, cnezatele și voievodatele. De la crearea
Valahiei, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea și până în secolul al XVI-lea au apărut o
mulțime de târguri și mici așezări.” (Apetrei, 2009). În aproape toate acestea au fost ridicate
biserici și mănăstiri, palate și conace ce amintesc și astăzi de acele secole trecute.

3. Patrimoniul material cultural-religios
Între bogăţiile culturale de care beneficiem pe tot arealul ilfovean, se numără și cele
șapte (7) aşezămintele monahale religioase ortodoxe. Întrucât biserica reprezenta clădirea
cea mai importantă dintr-o comunitate, aceasta a devenit, în timp, monument istoric și
arhitectural de valoare.

Un astfel de obiectiv îl reprezintă Mănăs tirea Snagov (fig. 2), una dintre primele ctitorii
voievodale din Muntenia. Situată pe o insulă a lacului Snagov, mănăstirea are o istorie de
peste șase secole. Construită într-o zonă în care
urmele de locuire sunt relevate de descoperirile
arheologice datate încă din Epoca Bronzului şi
până în secolele VI–VII d.Hr., mănăstirea este
atestată pentru prima oară în 1408 în timpul lui
Mircea cel Bătrân. Este cunoscut faptul că o
atestare documentară nu este un act de naştere,
ci confirmă existenţa. Acest lucru este valabil şi
în cazul Mănăstirii Snagov, a cărei tradiţie este
legată de domnia lui Vladislav I (1364–1377),
legătură întărită de unele descoperiri arheologice.

Cel de al doilea obiectiv este Mănăstirea Figura 2. Mănăstirea Snagov
Pasărea (fig. 3). Aceasta a luat ființă în (sursa foto: Direcția Județeană pentru
anul 1813, în timpul domniei lui Caragea Cultură Ilfov)

13