Page 17 - Buletin-SGR-Ilfov_2019

Ierarh Calinic, casa în care a locuit,
în perioada 1898–1910, poetul Tudor
Arghezi și casa în care a locuit cunoscutul
duhovnic llarion Argatu.

Un alt lăcaș religios de importanță
majoră îl reprezintă Mănăstirea Căldă-
rușani (fig. 6). Aceasta a fost ctitorită în
anul 1638 de Matei Basarab (1632–1654).
Dintr-un hrisov din anul 1615, emis de
cancelaria voievodului Radu Mihnea,
reiese că la Căldărușani exista o sihăstrie
înainte de 1637. Biserica mănăstirii Căl-
dărușani poartă amprenta Mănăstirii
Dealu. Numele mănăstirii provine de la Figura 6. Mănăstirea Căldărușani (sursa foto:
configurația locului, care are aspectul unei Direcția Județeană pentru Cultură Ilfov)
căldări. În vremea Sfântului Stareț de la
Cernica, Mănăstirea Căldărușani devine
unul din cele mai importante centre de
cultură și duhovnicie.

În periplul nostru ilfovean întâlnim și
Mănăstirea Țigănești (fig. 7). Înconjurată
de un curs de apă cunoscut sub numele
de „Lacul Maicilor”, aceasta se află pe
șoseaua DN 1, între localitățile București
și Ploiești, în dreptul localității Ciolpani.
Această mănăstire este una dintre cele mai
cunoscute din apropierea Bucureștilor,
fiind așezată în foștii Codri ai Vlăsiei, Figura 7. Mănăstirea Țigănești
unde exista o tradiție monahală veche. (sursa foto: Direcția Județeană pentru
Cultură Ilfov)

Sub numele de „Țigănești”, mănăstirea este amintită în hrisoavele domnești de danii
ale domnitorilor Moruzi (1793), Caragea (1813) și Dimitrie Ghica Voievod (1824). Biserica
mănăstirii datează de mai bine de două sute de ani, însă vatra monahală de la Țigănești
este cu mult mai veche, obștile monahale din Mănăstirea Căldărușani și Schitul Maicilor
zidind actuala biserică pe locul unui mai vechi schit de călugari. Prima așezare monahală
de la Mănăstirea Țigănești, cu obște de călugări, este atestată încă din secolul al XVII-
lea. Legenda locului, susținută de faptul că pomelnicul mănăstirii începe cu voievodul
Mihai Viteazul și Doamna Stanca, aratând că așezarea monahală exista încă de la începutul
secolului al XVII-lea, spune că aceasta a fost zidită de câțiva călugări români din Sfântul
Munte Athos.

Cea de șaptea locație ortodoxă monahală din Ilfov este Mănăstirea Samurcășești
(fig. 8). Ctitorie a vornicului Constantin Samurcaș și a soției sale, Zinca, de la începutul
secolului al XlX-lea, Mănăstirea Samurcășești – Ciorogârla, ca și localitatea care s-a dezvoltat
mai târziu în imediata ei apropiere, este situată pe un șes întins, alcătuit din suprafața plană
a unei câmpii, Câmpia Vlăsiei, brăzdată de râurile Ciorogârla, Sabar și de canalul Argeș –

15