Page 19 - Buletin-SGR-Ilfov_2019

refugiu pentru diplomații Legației Franței.
Este naționalizat în 1948, iar din 1951
domeniul intră în proprietatea Academiei
Române, care dorește amenajarea unui
cămin de odihnă pentru membrii săi, însă
lucrările nu sunt niciodată finalizate. În
prezent, ansamblul este utilizat rareori ca
platou de filmare sau spațiu de evenimente,
necesitând în continuare lucrări de restau-
rare, atât în ceea ce privește palatul, cât
și anexele gospodărești sau grădina.
Ansamblul alcătuit din parc, palat și Figura 10. Palatul Ghika (sursa foto:
biserica Adormirea Maicii Domnului este Direcția Județeană pentru Cultură Ilfov)
inclus în lista monumentelor istorice.

Un alt palat este Palatul Știrbei din
Buftea (fig. 11). Acesta se află pe malul
lacului Buftea (de pe râul Colentina), la
20 de kilometri de București, și a fost
construit de către domnitorul Barbu Dimitrie
Știrbei. Acesta începe construcția palatului
în 1850. Palatul este construit în stil Tudor
și aici s-au folosit ca materiale cărămidă
roșie, lemn de stejar și trandafir, marmură
de Carara și fier forjat. De asemenea,
candelabrele funcționau cu lumânări Figura 11. Palatul Știrbei (sursa foto:
parfumate, importate din Turcia. Direcția Județeană pentru Cultură Ilfov)

Palatul dispune de mai multe dor mitoare, sală de lectură și bibliotecă, sală de biliard
și anexe gospodărești. Era prevăzut cu două tuneluri de ieșire în caz de primejdie. Din
ansamblul Domeniului de la Știrbei mai face parte și capela, cu altar și gropniță, care mai
păstrează fragmente din pictura Maica Domnului cu Isus în brațe, realizată de Gheorghe
Tattarescu, rudă cu familia Știrbei. În gropniță se află mormintele domnitorului Barbu
Dimitrie Știrbei Voievod, al prințului Barbu Alexandru Știrbei și ale rudelor acestora.
Parcul în care se află palatul este proiectat în stil englezesc, are un lac interior și a fost
declarat rezervație naturală. Printre oaspeții familiei Știrbei se numărau familia regală,
Carol I și regina Elisabeta, Ferdinand și regina Maria, miniștri români și străini, diplomați,
personalități ale științei, literaturii, culturii, mari latifundiari, oameni de afaceri și bancheri.
După alungarea familiei Știrbei, palatul a fost reședința Consiliului de Miniștri și casă de
vacanță pentru familia Ceaușescu. Totuși, aceștia nu au folosit palatul niciodată, pentru că,
la vremea respectivă, se credea că lemnul din palat este infestat cu o ciupercă care i-ar fi
putut îmbolnăvi. Singurul care s-a încumetat să vină la palatul Știrbei a fost Nicu Ceaușescu,
care organiza aici petreceri și partide de vânătoare. Începând cu anul 1989, ansamblul trece
în administrarea RA-APPS-ului, fiind deschis publicului. În 1992, în capela familiei Știrbei
regizorul Francis Ford Coppola a filmat câteva scene din filmul „Dracula”. În anul 2007,
palatul a fost vândut firmei Bucharest Arena pentru 9 milioane de euro și aceasta a amenajat
în clădire un restaurant de cinci stele și spații de cazare în regim exclusivist.

17