Page 27 - Buletin-SGR-Ilfov_2019

ascendentă pe aceste meleaguri. De exemplu, în
satul Brăneşti, în anul 1810 erau recenzaţi doar 92
de locuitori (Popescu, 1914).

3. Bejenarii bulgari resuscitează

demografic localitatea
O resuscitare demografică avea să se
producă după ciuma din 1738, care a lovit
puter nic populația capitalei și cea din împre- Figura 3. Harta Szathmary (1864), detaliu
jurimi, inclusiv mănăstirea Cernica și moșiile (sursa: www.chartameridionalis.com)
sale apropiate (fig. 3).
Așadar, nevoia de brațe
de muncă, în contextul unui
re la tiv deficit de populație, a
fost asigurată de venirea beje-
na rilor bulgari şi aşezarea lor
în jurul capitalei, inclusiv în
Brănești, contribuind astfel, ală-
turi de populaţia autohtonă, la
consolidarea demografică a satu-
lui. Bulgarii au venit din zona
Silistra, în mai multe valuri,
primii dintre aceștia poposind
încă din perioada 1769–1774,
iar apoi în număr mai mare în Figura 4. Obiceiuri bulgărești. Reconstituire realizată
perioada 1828–1834 (Roman, de profesorul Ioniță Petre (sursa: Chiru Lidia)
1984). În anul 1810, îi regăsim
deja în primele recesăminte: din cei 92 de locuitori recenzați în Brănești, „62 erau rumâni
și 30 sârbi” (Popescu, 1914). În perioada 1828–1831 se așează în Brănești un număr
important (131) de sud-dunăreni, adică 39 de familii (Velichi, 1965). Din această perioadă,
satul Brănești cunoaște o evoluție demografică ascendentă, înregistrând aproximativ 500 de
locuitori în anul 1835 (Sebe, 1997) și 1015 locuitori în anul 1872 (Frunzescu, 1872). Aceasta
s-a datorat, pe de o parte, impulsului demografic adus de bejenarii bulgari, iar pe de altă
parte, aportului de populație românească autohtonă, prin împroprietăriri și înființarea de noi
sate, cum este cazul satelor Vadul Anei și Islaz, pentru asigurarea necesarului de brațe de
muncă pe terenurile agricole.

4. Plugăritul, ocupația de bază a sătenilor
Localitatea Brănești s-a format şi a evoluat în cadrul unui proces istoric îndelungat de
dezvoltare economico-socială, în cadrul căruia cultura plantelor şi creşterea animalelor au
fost îndeletnicirile primare de bază, din cele mai vechi timpuri. Majoritatea brăneștenilor
erau „plugari”, care își câștigau existența lucrând în arendă terenurile care se aflau în
proprietatea unor mari boieri sau în proprietatea Mitropoliei și a mănăs tirilor din apropiere
(Cernica, Radu Vodă și Pasărea). Un tablou al capilor de familie din satul Brănești în anul
1941 ne arată că plugăritul a fost principala ocupație a sătenilor până în preajma celui

25