Page 29 - Buletin-SGR-Ilfov_2019

departe grupul MAKITA producător şi furnizor de maşini unelte portabile, cu peste 1300 de
angajaţi în anul 2018, cea mai mare reprezentanță a grupului japonez din Europa (fig. 5).
În ultimii ani constatăm și un avans al infrastructurii edilitar-gospodărești și al confor-
tului locativ, ceea ce a dus la o reducere a discrepanțelor față de mediul urban.

6. Brănești – un nucleu al învățămantului preuniversitar
În domeniul serviciilor, se remarcă rețeaua locală de învățământ, care concentrează în
fiecare an aproximativ 25% din populația localității, Brăneştiul fiind recunoscut în prezent
ca o localitate cu un dezvoltat profil educațional, singura localitate rurală din țară cu patru
licee (care au profil silvic, teoretic, tehnologic și vocațional-teologic), cu sediul județean
al Casei Corpului Didactic și cu sediul Centrului Județean al Resurselor de Asistență
Psihopedagogică.
De altfel, tradiția în acest domeniu începe încă din anul 1893, când la Brănești se
înființează, prin Înaltul Decret Regal, prima Școală Superioară de Silvicultură, care a pregătit
prima generație de ingineri silvici din România. Odată cu aceasta, în vecinătatea școlii se
înființează și un parc dendrologic, pe circa 5 hectare de teren, care cuprinde numeroase
specii de arbori monumentali.

Figura 6. Monumente istorice: Ansamblul monahal mănăstirea Pasărea
și biserica Sf. Ilie din satul Pasărea (foto: Costin-Gabriel Stanciu)

Potențialul natural și de agrement oferit de frumusețea peisajului forestier și de salba
de lacuri de pe râul Pasărea, monumentele istorico-religioase de secol XIX, cum sunt, de
exemplu, ansamblul monahal al Mănăstirii Pasărea (1813) și biserica „Sfîntul Ilie” din satul
Pasărea (1848), monumente incluse în Lista monumentelor istorice din județul Ilfov, zestrea
culturală tradițională cu obiceiurile și tradițiile unice, cum este, de exemplu, „Ziua Cucilor”,
care a devenit un mare și vestit festival, sau preparatele culinare specifice ca „magiunul din
pepeni” sau „plăcinta cu magiun” numită și „chisă-leap”, rezultat al îmbinării tradițiilor
românești și a celor de origine bulgară (fig. 3), completează profilul localității și asigură
premisele unui dezvoltări socio-economice și cultural-turistice armonioase.

7. Concluzii
Stabilirea în Brănești a unor familii bulgare în vremurile grele de la începutul secolului
al XIX-lea, care a adus un impuls demografic şi o diversificare a tradiţiilor culturale locale,
înființarea de noi sate pe teritoriul localității la sfârșitul secolului al XIX-lea, ca urmare a
necesității de noi brațe de muncă, și alipirea satului Pasărea prin reorganizarea administrativă

27