Page 31 - Buletin-SGR-Ilfov_2019

ASPECTE DE GEOGRAFIE ÎN ARHIVELE NAŢIONALE.
EXEMPLUL MOŞIEI GRECI – ILFOV

dr. Cristina ŢINEGHE
Șef Biroul Județean al Arhivelor Naționale Ilfov
cristginatineghe@gmail.com

Rezumat: Polivalenţa valorii ştiinţifice a informaţiilor din documentele istorice determină comple-
mentaritatea diferitelor ramuri de cercetare, inclusiv în ceea ce priveşte istoria şi geografia. Scopul
prezentului studiu este tocmai acela de a sublinia că în documente susceptibile de a cuprinde
informaţii eminamente istorice se pot regăsi date relevante pentru evoluţia spaţiului geografic.
Pentru exemplificare, s-au valorificat informaţii privind hotărnicia moşia Greci din Ilfov, realizată
în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, dar cu referire la fapte petrecute şi anterior, în care se fac
referiri la evoluţia în timp a cursului râului Ialomiţa.

Cuvinte-cheie: Ialomiţa, moşia Greci, modificări ale albiei.

Interdependenţa geografiei şi a istoriei în reconstituirea realităţilor istorice este un
postulat, iar cercetarea surselor arhivistice, inedite sau reinterpretate, nu face decât să recon-
firme justeţea acestuia. Un exemplu în acest sens este oferit de informaţiile documentare
referitoare la râul Ialomiţa, consemnate în documente privind evoluţia moşiei Greci (parţial,
azi în Grădiştea, judeţul Ilfov).
Analiza documentară retrospectivă a acestei vechi moşii boiereşti din judeţul Ilfov
începe la 1679 şi aduce în atenţia noastră familia Greceanu, una dintre cele mai vechi familii
boiereşti din Ţara Românească (Lecca, 1899). Astfel, conform unei cărţi de hotărnicie, din
9 mai 1761, „din porunca Domnului Scarlat Grigorie Ghica a fost orânduit ca să <se>
aleagă şi să <se> împietrească moşia Grecii, din Ilfov, de pe apa Ialomiţa, a boierilor
Greceni de către moşia mănăstirii Balamuci ce îi este dată danie iar de boierii Greceni”
(Arhivele Naţionale Istorice Centrale – în continuare A.N.I.C. –, Fond Creditul Funciar
Rural, dosar 1155/1874, f. 18), prilej cu care boierii prezintă un hrisov din anul 1679, în
care se arată că întreaga moşie de 3168 stânjeni era împărţită în „patru moşii la capul de
la silişte dinspre Ialomiţa şi dintr-aceştia sunt daţi danie la Mănăstirea Balamuci stj. 300,
la silişte, rămânând să se împartă pe patru moşii numai stânjeni 2868, la silişte, după cum
merg moşiile din cap până în cap, iar nu masă” (A.N.I.C., Fond Creditul Funciar Rural,
dosar 1155/1874, f. 18). Două dintre cele patru moşii, respectiv Grecii de Jos şi Grecii de
Mijloc, fac obiectul analizei noastre din perpectiva temei enunţate.
Moşia Grecii de Mijloc, ce revenea jupânesei Safta Brezoianu conform hotărniciei
din 1761, a fost vândută în 25 august 1784, de către Grigorie Brezoianul, Polcovnicului
Dumitrache Lăcusteanul, fiind hotărnicită „pe din sus cu moşia Schitului Balamuci ce este
metoh mănăstirii Sărindar, iar pe din jos se hotărniceşte cu moşia dumnealui Medelnicerul
Drăghiceanu Greceanu şi lungul este din matca Ialomiţei în matca Colceagului” (A.N.I.C.,
Fond Creditul Funciar Rural, dosar 1155/1874, f. 18).
În 3 decembrie 1807, Profira Greceanca Medelnicereasa, soţia lui Drăghicean Gre-
ceanul, împreună cu fiul său Costache Greceanu Slugerul au consimţit să facă un schimb
cu serdarul Polizu, dându-i acestuia „moşia lor Grecii de Jos din Ilfov în care este moară
cu cinci roate pe apa Ialomiţei şi sat cu biserică de piatră, şi eleşteu ce-l stăpâneşte pe
jumătate cu slugereasa Lăcusteanca… iar lungul acestei moşii este de la malul Ialomiţei în
matca Colceagului” (A.N.I.C., Fond Creditul Funciar Rural, dosar 1155/1874, f. 18, p. 19).

29