Page 79 - Buletin-SGR-Vrancea

Buletinul Societății de Geografie din România – Filiala Vrancea. Anul 2018│nr. 1

satului Tomnatec la 1023, 9 m. Crângurile circumscrise acestui sat se întind pe plaiurile munților
însoriți până la maxim 1212 m, cătunul Șesul Tomnatec.
Sub vf. Balomireasa (1632 m) se găsește o așezare temporară de tip ”mutătură” situată între
curbele de nivel 1500-1550 m (V. Surd și col. 2018:55) iar C. Giurcăneanu (1988:288, pe schița de
hartă) ne arată un grup de 4 gospodării situate sub culmea muntelui, chiar sub curba de nivel de 1600
m, acum acestea fiind ruinate. Este posibil să fie vorba de nămașul ”După Vârf”, situat imediat sub Vf.
Balomireasa (foto nr. 1)

Foto nr. 1-2. ,,Nămașul” După vârf, sub Balomireasa Plaiul cu cătunele Durlești-Trifești-Petreasa
(Sursa foto: Clubul cicloturistic ,,Napoca” Cluj/ cont FB)

15
I. Șandru (1975) , I.A. Pop și Th. Nägler (2003) și în monografia România. Spațiu. Societate.
16
17
Mediu (2005) citați de V. Surd și col.(2018:55) menționează că localitatea cea mai înaltă din Munții
Apuseni este satul Petreasa (comuna Horea, județul Alba – foto nr. 3). I. Șandru descrie limitele
altitudinale ale satului Petreasa ca fiind cuprinse între 1250-1660 m. După cercetări amănunțite de
teren și cartografice recente V. Surd și col. (2018:55) dovedesc că acele valori stabilite de I. Șandru
(1975) nu sunt veridice, satul Petreasa cu cei 52 locuitori (2011) este cuprins între 1025 și 1230 m
altitudine, izohipsa de 1150 m trece prin dreptul școlii (abandonată din cauza lipsei elevilor). Cel mai
probabil I. Șandru a folosit hărți topografice de teren foarte vechi, pe care să fi localizat gospodării
rurale acum dispărute ...!
V. Surd și col. (2018:55) susțin faptul că cea mai înaltă așezare rurală din Munții Apuseni și
din România este satul Măguri din comuna Măguri-Răcătău județul Cluj, situată între 1200-1300 m
18
altitudine și cu un număr de 918 locuitori (2011)- foto nr. 3
Corelația între învelișul pedovegetal și documentele istorice demonstrează că umanizarea
culmilor montane din Munții Apuseni a început spre sfârșitul secolului al XVII-lea și a continuat cu
intensitate și pe durata secolelor următoare, când moții din bazinul Arieșului au primit înlesnirea
deforestărilor pentru obținerea pășunilor și dreptul de a se stabili pe terenurile defrișate. Tăierile s-au
făcut neorganizat, în pâlcuri, rezultând foarte multe poieniri în care s-au construit gospodării familiale.
Aceste pâlcuri de gospodării de altitudine, risipite pe versanți și platouri printre pâlcuri de pădure, sunt
19
actualele crânguri și cătune atât de numeroase și caracteristice . Exploatarea pădurii în pâlcuri a avut
și efecte benefice asupra geomorfologiei, a stabilității versanților înclinați. Munții Gilăului sunt

15 România. Geografie Economică. Editura Didactică și Pedagogică, București
16 Istoria Transilvaniei până la 1541. Institutul Cultural Român, Centrul de Studii Transilvane, Cluj Napoca.
17 Editura Academiei, Institutul de Geografie, București
18 Crângul Robești (antroponimicul ”Robu”), aparținând satului Măguri este disipat altitudinal până aproape de 1400 m
(constatare de teren)
19 *** Geografia României.III. Carpații Românești și Depresiunea Transilvaniei. Editura Academiei București, 1987:456
77