Page 76 - Buletin-SGR-Vrancea
P. 76

Buletinul Societății de Geografie din România – Filiala Vrancea. Anul 2018│nr. 1





                               CEA MAI ÎNALTĂ AȘEZARE RURALĂ DIN ROMÂNIA

                                                                                         Viorel PARASCHIV
                                                                                                               1

                    Abstract: This article aims to clearly contribute to some confusions and statistics about the
            upper limit of permanent rural dwelling in Romania, by using GIS in the toponymatic determination,
            medium altitude and geographic position of the investigated settlements.

                    Keywords: village, hamlet, grove, Fundata, Tomnatec

                    Introducere:
                     Oicumena  românească  valorifică  condițiile  naturale  favorabile  pe  întreaga  suprafață  a  țării
            începând de la țărmul mării și până la peste 2500 m, în Carpați (stația meteo Bucegi-Omu, 2505 m), cu
            unele mici suprafețe restrictive umede și culmile montane alpine. Locuirea și formele de aglomerare
            sau asociere a locuințelor este rezultatul spațio-temporalității condițiilor de mediu, a acelui optim între
            om și resursele necesare permanentizării locuirii.
            Bibliografia de geografie umană apărută în perioada sistemului politic etatist din România considera
            drept cea mai înaltă așezare stabilă cătunul Tomnatec  (comuna Bistra), situat conform citărilor îăn
            cascadă  la    1600  m  altitudine,  sub  Culmea  Balomireasa  din  Munții  Gilău-Muntele  Mare  (C.
            Giurcăneanu,  1988  ș.a.).  După  anul  1990  bibliografia  geografică  a  explodat  pur  și  simplu,  iar
            superlativul  geografic  se  ”vinde”  bine  în  marketingul  turistic,  indiferent  dacă  vorbim  de  altitudine,
                                                                                     2
            suprafață, teritorialitate etc. Astfel, numeroase localități/comunități (UAT)  își dispută întâietatea, mai
            ales prin intermediul mass-media și a diferitelor materiale de promovare tipărite sau de pe internet, cu
            argumente dintre cele mai diverse și de cele mai multe ori pseudo-științifice.

                    Metodologie:
                     Stabilirea altitudinii medii a unei așezări a fost calculată prin algoritmizare:
            -media altitudinilor maximă și minimă a gospodăriilor din vatră (intravilan);
            -locul  central,  ”plat”,  unde  se  găsesc  principalele  instituții  social-comerciale  (biserica,  școala,
            magazine);
            -utilizarea SIG (Qgis) în stabilirea altitudinii medii a așezărilor;
            -corelații altitudinale pe baza bibliografiei consultate, letrică și internet.

                    Definiții. Discuții:
            Definiția satului:
                                                                                                   3
            = ”localitate de tip rural cu caracteristici edilitare economice, sociale și culturale distincte”
            =”așezare  de  tip  rural,  a  cărei  populație  se  ocupă  îndeosebi  cu  agricultura,  locuind  în  gospodării
            individuale...” 4, 5
            = grup de locuințe rurale permanente cu dotări edilitare minimale, recunoscut de puterea administrativă
            ca entitate și individualitate umană spațial - teritorială (autorul)
                    Crâng  =  așezare  rurală  permanentă,  situată  în  zona  montană,  constituită din pâlcuri de
            gospodării (2 până la 20), fără dotări comunitare importante, ce pot fi dispersate pe mari suprafețe de


            1  Profesor dr. la Liceul Tehnologic Economic de Turism, Iași, S.G.R.- Filiala Iași. Email: vpv2012@yahoo.ro
            2  UAT = unități administrativ - teritoriale
            3  Posea și col. Geografia de la A la Z. Dicționar de termeni geografici. Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986
            4  G. Erdeli coord. Dicționar de geografie umană. Editura Corint, București, 1999:282
            5  DEX, Academia România, Editura Enciclopedică București 1998:946
                                                                                                             74
   71   72   73   74   75   76   77   78   79   80   81