Page 78 - Buletin-SGR-Vrancea

Figura nr. 1. Schița unei așezări sezoniere de tip ,,mutătură” (după V. Surd, 1993)

Fenomenul de risipire al satelor din Munții Apuseni are conotații istorice, cu privire mai ales
asupra modului de viață, utilizării terenurilor și a creșterii numerice a populației. Astfel au apărut
grupările de gospodării antroponimice, dezvoltate în altitudine, fenomen care a atras după sine și
anumite evoluții sangvinice asupra locuitorilor.

Emm. de Martonne (1921, citat de Tufescu, 1974:306) ,,...diferențiază încă din 1921 satul cu
case împrăștiate de munte, răspândit pe câte 10 km (de tip Mărișel), în contrast cu cel aglomerat de pe
văi...”; sat descris și de N. Ilinca (1999) drept ca un sat perimetral 10x6 km.
13
V. Tufescu (1974:303) descrie ,,... locuirea munților noștri destul de frecvent până la 1000-1200 m,
ba pe alocuri chiar mai sus (peste 1400 m, în Munții Apuseni)”. Autorul generalizează limitele
habitatului românesc, cel mai probabil pe baza bibliografiei cercetate.
V. Cucu (1981) descrie fenomenul de risipire al așezărilor din Munții Apuseni dând drept
14
exemplu satul Mărișel care ocupă aproape întreg ,,interfluviul dintre Someșul Cald și Somențul Rece”
(pag. 233).
Vasile Surd și colab. (2018) stabilesc pe baza unui model grafic limita superioară a habitatului
uman permanent din Munții Apuseni la cota altitudinală de 1300 m (fig. 21, pag. 53).
Indicele de dispersie al așezărilor rurale ne oferă un instrument de analiză a particularităților așezărilor
umane.
În opinia noastră indicele lui Pawlowski (1938) citat de Cucu (1981:253-254) este sugestiv
pentru situația analizată, dar rezultate cantitative și calitative asemănătoare asupra risipirii
gospodăriilor ne pot oferi și indicii propuși de A. Zierhoffer, J. Chiffre și Ion Iordan (citați de Erdeli –
coord- 1999:161).
Situația din teren este următoarea:
Satul Tomnatec, din comuna Bistra județul Alba, cu perimetrul intravilan recunoscut este situat
la 1010 m (surse internet variate). V. Surd și col. (2018) stabilesc pe teren în 2015 altitudinea medie a

distanțelor mari (Notă: iarna în munte rămân cu rândul, de obicei bărbații adulți). Multe dintre satele de munte sunt într-o
accelerată scădere demografică, generată de reducerea natalității, dar mai ales de migrația spre oraș, fenomen început încă
din anii '20 ai secolului trecut (după Unire) și devenit curent în ultimele patru decenii și accelerat după 1990. Reducerea și
îmbătrânirea populației se reflectă și în abandonarea multor colibe sau nămașe întregi (Buhuia, Straja) si chiar dispariția
unor cătune permanente, cum au fost Incești si Pleșești.” (Sursa: http://www.qreferat.com/referate/turism/STUDIU-DE-
PROSPECTARE-TURISTIC852.php)
13 În România. Natură Om Economie. Editura Științifică, București. ,,Plafonul așezărilor românești din munții noștri” a fost
studiat de E. Molnar (1927), T. Morariu și col. (1968), C. Giurcăneanu (1971)
14 Geografia populației și așezărilor umane. București E.D.P., 1981
76