Page 54 - Buletin-SGR-Ilfov_2019

2017–2018, faţă de 2016–2017. Cei mai mulţi elevi care abandonează şcoala provin din
mediile gimnazial şi primar (fig.1).

Figura 1. Situaţia comparativă a numărului de elevi
aflaţi în stare de abandon şcolar (sursa: ISJ Ilfov)

Se observă că cel mai mare număr de unităţi şcolare care s-au confruntat cu fenomenul
de abandon şcolar s-a înregistrat în anul şcolar 2013–2014, acesta fiind 48 (fig. 2), scăzând
la 46 în anul şcolar 2016–2017.

Figura 2. Numărul unităţilor de învăţământ care se confruntă
cu abandon şcolar (sursa: ISJ Ilfov)

Copiii care au unul sau ambii părinţi plecaţi să lucreze în străinătate reprezintă o
categorie extrem de vulnerabilă, expusă riscului de părăsire timpurie a şcolii. Mulţi dintre
ei nu reuşesc să depăşească momentele dificile de separare de părinţi, ajungând astfel să
manifeste dezinteres faţă de şcoală şi faţă de rudele în grija cărora au fost lăsaţi. Aproximativ
unul din şapte elevi în risc major de abandon şcolar nu locuieşte cu părinţii, fiind crescut
de bunici sau alte rude (domiciliate în aceeaşi localitate cu şcoala sau în altă localitate).
De asemenea, ponderea copiilor care locuiesc numai cu unul dintre părinţi este relativ
ridicată, situaţie relevantă dacă avem în vedere faptul că riscul de sărăcie creşte foarte mult
în aceste situaţii (Fartuşnic, 2013, pag. 126).

52