Page 12 - Buletin-SGR-Vrancea

Buletinul Societății de Geografie din România – Filiala Vrancea. Anul 2018│nr. 1

clarificări, în domeniul geografiei, dar şi cu multe nedumeriri, Mehedinţi plecă în anul 1895 la Leipzig,
aici urmând să lucreze la teza de doctorat sub îndrumarea lui Fr. Ratzel.
Datorită unei puternice încordări intelectuale, generate şi de faptul că nu pătrundea articulaţiile
ştiinţei geografice, Simion Mehedinţi ,,s-a trezit cu un puternic surmenaj”. Acest lucru l-a obligat la
întreruperea pregătirii timp de doi ani, fapt consemnat şi în procesul verbal al şedinţei S.R.G. din 2/14
martie 1896. ,,Tânărul bursier al Societăţii, dl. Mehedinţi,(…) a trebuit să întrerupă orice activitate
14
intelectuală şi să se odihnească câtăva vreme în ţară” .
Descurajat şi fără bani, Mehedinţi se întoarce în satul natal, unde fiul risipitor se reintegrează încet,
încet în viaţa şi tradiţiile alor săi, în ritmurile atemporale ale celor din mijlocul cărora plecase. Au
urmat doi ani ,,de refacere fizică, dar şi doi ani de cugetare, de observaţie, de cristalizare a tot ceea ce
15
studiasem, de schiţare a lucrărilor mele de mai târziu” . Se pare că în această perioadă a funcţionat,
pentru a se putea întreţine, ca profesor de limba germană la Liceul Naţional din Iaşi. Eugen Lovinescu,
fostul său elev ne spune următoarele: ,,Pedagogia sa de natură explozivă consta în descărcări electrice
la fiecare două minute: bum! bum (…) în aceeaşi oră puteai obţine doi de zece şi trei de unu, alte note
16 25
nu existau; motor pus sub presiune, nu cunoştea repaosul sau munca ordonată!” .
Refăcut complet după şederea de la Soveja, S. Mehedinţi s-a întors la Leipzig, şi-a reluat lucrul la
teză, obţinând diploma de doctor în filosofie (specialitatea geografică), cu calificativul ,,suma cum
laude”, fiind felicitat de corpul profesoral. Magistrul său, Fr. Ratzel, elogiind calităţile candidatului
,,subliniază, ca un merit deosebit, faptul că a ajuns la o cugetare geografică – geographisch denken”.
Succesul său a fost consemnat şi în BSRG: ,,D. Mehedinţi (…) şi-a încoronat munca sa strălucitoare
prin obţinerea – maxima cum laude – a diplomei de doctor în specialitatea geografiei la Facultatea de
Litere a Universităţii din Leipzig”. Urmare a intervenţiei Societăţii Române de Geografie şi a cererii
lui T. Maiorescu, Ministerul Instrucţiunii Publice a înfiinţat la Universitatea din Bucureşti prima
catedră de geografie.
Primul curs universitar de geografie, ţinut de Mehedinţi la 3 noiembrie 1900, a însemnat, la noi,
actul de naştere al acestei ştiinţe. La curs a participat şi bătrânul Maiorescu, venit să-şi susţină ucenicul
la prezentarea disertaţiei de către tânărul doctor în geografie. Însuşi E. Lovinescu, student la Facultatea
de Litere, şi-a schimbat părerea despre fostul său profesor de la Iaşi, afirmând că: ,,Rezultatul a depăşit
orice aşteptare: vreme de un ceas, dl. Mehedinţi şi-a dezvoltat subiectul cu un calm nebănuit (…) în
timp ce, cu ochii plini de bucurie, Maiorescu sublinia cuvintele prin gesturi expresive şi cu priviri
circulare ce voiau să spună: ei, ce vă spuneam eu, aşa-i că are talent”, iar Nicolae Orghidan, student
în primul an, nota următoarele: ,,La ora fixă apăru pe uşă un bărbat tânăr, zvelt care se îndrepta spre
catedră cu paşi uşori şi siguri. Avea înfăţişarea distinsă a unui adevărat intelectual…Începu să
vorbească liber cu o remarcabilă uşurinţă, fără sfiala obişnuită a începătorilor. Îşi urmărea firul
ideilor cu o logică strânsă ce captiva atenţia ascultătorilor. Folosea o limbă literară aleasă, ocolind
17
pe cât putea neologismele. Nu lipseau figurile de stil puse ici, colo la loc potrivit…” .
Începând din această zi, datorită geniului şi a muncii neobosite a lui Mehedinţi, geografia va intra
pe un drum ascendent, culminând cu apariţia, în 1930, a lucrării fundamentale: Terra – introducere în
geografie ca ştiinţă şi cu întemeierea unei strălucite şcoli geografice române.
18
În 1902 , S. Mehedinţi se căsătoreşte cu Maria Cicei (n. 1881), fiica unui mocan din Ardeal – Ion
Cicei, de loc din Râşnov – care trecea deseori munţii în Ţara Românească, ducându-şi oile în Câmpia

14 Buletinul Societăţii Române de Geografie, nr. recapitulativ ,,Treizeci de ani de muncă [de la înfiinţarea SRG]”, 1905, pp.
217-218;
15 Vasile I. Ţiroiu - Amintiri, cum am colaborat cu profesorul Simion Mehedinţi, Ed. SAS, Bucureşti, 1995, pp. 55-56;
16 E. Lovinescu – Memorii, vol. I, Editura ,,Cugetarea”, Bucureşti, 1930, p. 276.

17 N. Orghidan – Şcoala Geografică Românească formată de Simion Mehedinţi, în: S. Mehedinţi – Opere alese, Editura
Ştiinţifică, Bucureşti, 1967, p. 68;
18 NOTĂ: cf. EXTRACT din registrul actelor de căsătorie pe anul 1902, nr. 1436 din luna ianuarie, ziua 7, emis de
Primăria Sectorului I Galben, Oficiul Central de Stare Civilă, Bucureşti. De reţinut faptul că în acest act se precizează
10