Page 16 - Buletin-SGR-Vrancea

Buletinul Societății de Geografie din România – Filiala Vrancea. Anul 2018│nr. 1

Am de la el un tablou de Tonitza, dar mai valoroasă este scrisoarea de mulţumiri, în care face
considerente asupra comportării oamenilor în vremea pe care o trăiam, precum şi asupra calităţilor
26 3
deosebite ale poporului român, care a trecut prin atâtea epoci istorice vitrege” .
,,Rugăciunea din urmă – 31 X 1954” este o cutremurătoare mărturie a unui destin tragic, un bocet
prin care se lasă şi o nădejde pentru urmaşi.
Scrutându-şi viaţa atunci ,,când nu mai e mult până departe”, deşi lăsat ,,pradă vânturilor şi
întâmplărilor, cu casa fără coperiş”, Fagul din Munţii Vrancei, peste care a trecut aproape un veac, în
care a ţinut piept tuturor vicisitudinilor, la aproape 90 de ani ai săi, nu renunţă la muncă. ,,Dacă se vor
mai găsi niscaiva cărţi, ori manuscrise, aştept cu recunoştinţă, să mi se arate lipsurile şi să mai
îndrept ce se mai poate îndrepta”.
Rugăciunea din urmă este mai mult decât un testament spiritual, aşa cum s-a spus, este ,,o
socoteală cu veşnicia”, o mărturisire în faţa lui Dumnezeu.
Singur cu Cel de Sus, la fel ca baciul din Raiul Sovejei, Mehedinţi meditează la ceea ce ia cu el,
dar mai ales la ceea ce lasă urmaşilor. Se gândeşte la mersul ştiinţei, îşi cântăreşte opera. Deşi istovit
de ani, nu lasă din spate povara - ,,Ordinea obligaţiilor mele oficiale ar fi aceasta: Armata, Biserica,
Şcoala şi Academia, iar în latura ştiinţei: geografia, antropogeografia, etnografia, pedagogia” – nu se
leapădă de muncă până la ultima picătură de vlagă şi de viaţă.
Opera Ştiinţa. Personalitate polivalentă, S. Mehedinţi a abordat mai multe domenii ştiinţifice:
27
geografia, etnografia, istoria, pedagogia, filosofia. Între toate, geografia a fost prima povară, pe care a
dus-o toată viaţa şi pe care a ridicat-o, la noi, de la statutul de ,,cenuşăreasă a ştiinţelor” la rangul de
ştiinţă de corelaţie pentru toate celelalte ştiinţe. Prin munca şi geniul său, Mehedinţi a căpătat o
cugetare geografică ,,geographisch denken”, a creat şi la noi un mediu geografic prin cursurile sale
universitare, prin activitatea ştiinţifică şi publicistică de la Buletinul Societăţii Regale Române de
Geografie, prin manualele şcolare de geografie, prin opera sa ştiinţifică şi prin ilustra şcoală geografică
pe care a ridicat-o: George Vâlsan, C. Brătescu, Vintilă Mihăilescu şi mulţi alţii.
Primul pas pe care l-a făcut în cercetarea ştiinţifică a fost în domeniul pedagogiei cu lucrarea de
licenţă ,,Ideile lui J. –J. Rousseau asupra educaţiei”, iar al doilea în geografie cu lucrarea de doctorat
,,Ueber die kartographische Induction – Inducţia cartografică”, o lucrare despre hartă, instrumentul
fundamental de cercetare în geografie.
Urcuşul său în geografie a început în ziua de 3 noiembrie 1900, când a semnat actul de naştere al
acestei ştiinţe, la noi, prin ,,Disertaţia inaugurală – Obiectul geografiei”. Citind cursul inaugural al
Facultăţii de Geografie, eşti impresionat de maturitatea gândirii sale, de modul în care tânărul profesor
relevă legile care guvernează cele patru sfere ce compun Terra, dând una dintre cele mai complete
definiţii ale geografiei, valabilă şi astăzi. În acelaşi timp, este semnificativ faptul că Mehedinţi
precizează, din start, valoarea educativă a acestei scientia nova. Cuvântul cheie pe care se sprijină
argumentaţia lui Mehedinţi este: diferenţierea - ,,dezvoltare progresivă prin diferenţiere”; diferenţierea
învelişurilor telurice – litosferă, hidrosferă, atmosferă, biosferă, din care decurge definiţia geografiei:
,,ştiinţă a evoluţiei pământului, considerat în relaţia reciprocă a celor patru învelişuri, atât din punct
28
de vedere static cât şi dinamic” . Din această scânteie, din sesizarea acestei esenţe se va naşte opera
fundamentală ,,Terra - introducere în geografie ca ştiinţă”. În timp, S. Mehedinţi va ridica geografia
de la statutul de ştiinţă mnemotehnică şi enumerativă la rangul de ştiinţă explicativă, trecând ,,la o
29
generalizare a particularului şi la o esenţializare a generalului” .

26 Prof. dr. Ion JUVARA – Aşa a fost, amintirile unui chirurg, Editura DU-STYL, Bucureşti, 1996, p. 244.

27 Notă: În prezentarea succintă a operei lui S. Mehedinţi, vom utiliza, din nevoia de sistematizare, clasificarea făcută de
autor în documentul invocat mai sus și prezentat în Synopsis;
28 S. Mehedinţi - Disertaţia inaugurală, în: ,,S. Mehedinţi - Synopsis”, Ed. Terra, Focşani, 2000, p. 18;
29 Ion Ianoş - Simion Mehedinţi precursor al teoriei generale a sistemelor, în: B.A.S.M., nr. 7, Ed. Terra, Focşani, 2003,
pp. 16-18;
14