Page 23 - Buletin-SGR-Vrancea

Buletinul Societății de Geografie din România – Filiala Vrancea. Anul 2018│nr. 1

A iubit mult meseria de dascăl, căreia i-a dedicat întreaga viață, și în această calitate de dascăl
i-a iubit mult pe tineri, pe studenți cărora s-a străduit mult să le de-a o educație aleasă, să fie
disciplinați, corecți adică să formeze adevărate caractereașa cum arată doamna Elena Teodoreanu când
prezintă crezul lui George Vâlsan în Îndrumări studenților în geografie (2017 b):„învăţământul are
obligaţia să asigure studierea şi stăpânirea temeinică de către elevi şi studenţi a limbii române,
cunoaşterea literaturii, istoriei şi geografiei patriei, cultivarea dragostei pentrupatrie şi lărgire
aorizontului de cultură generală. De asemenea, trebuie să asigure cunoaşterea istoriei, a geografiei
universale, a tot ceea ce este mai valoros în cultura şi civilizaţia omenirii”.
În cele ce urmează prezentăm câteva idei din acest curs introductiv (Vâlsan, 2017), vrând să
subliniem astfel grija profesorului pentru educarea morală, și spirituală a tinerei generații, pentru
formarea unor oameni de caracter, sănătoși trupește și sufletește, de un nivel cultural ridicat, capabili
să-și valorifice toate calitățile cu care au fost înzestrați.
S-a străduit mult să corecteze deprinderile greșite, scăpările studenților și să le ridice nivelul și
lipsa de pregătire sufletească pentru universitate pornind de la grija pentru a scrie corect gramatical
și logic căci ,,scrisul este o icoană a sufletului... dezmățul scrisului înseamnă dezmățul sufletului ”;
grija ca lucrările studenților să fie bine documentate, dar să aibă și amprenta personală, să nu
copieze fiindcă este un ,,păcat mare asupra sufletului Dumneavoastră... la noi ... e aproape un titlu de
glorie pentru tânărul căruia i s-a atrofiat conștiința... vinovați suntem noi toți, adică mediul social...
nu suntem o țară disciplinată intelectual”; grija pentru documentare, pentru onestitate științifică
prin citarea lucrărilor consultate căci ,,a împrumuta o idee străină…și a o da ca a ta…este o hoție
științifică”; grija pentru despătimirea sufletească: ,,trebuie să luptați spre a vă dezbăra de greșitele
deprinderi căpătate până acum de la școală și de la întreaga noastră viață, plină de grabă și de
dezorientare…pentru satisfacerea descoperirii personale… Graba și lenea sunt la fel de sterile”; grija
pentru disciplina zilnică și lupta împotriva inerției: „Şi slăbiciunile se pot învinge. Nu însă fără
silinţă personală, şi nici dintr’odată. Se citează cazuri când lumina vine brusc şi aduce o transfigurare
totală. Astfel de cazuri se pomenesc despre sfinţi şi despre genii în germen”.„Pe scurt higiena de
dimineaţă se poate reduce la următoarele prescrieri: ...o baie de apă internă... o baie de aer intern şi
extern... o baie de apă externă. Cum v’aţi deprins cu o rugăciune... care... reprezintă o adevărată a
patra baie, morală, - tot aşa să vă deprindeţi cu aceste exerciţii... care reprezintă şi ele un fel de
închinare către sănătate. Ca şi în timpul unei rugăciuni, să aveţi în timpul acestor exerciţii aceiaşi
reculegere şi atenţiune”; grija pentru somn și mâncare, pentru îmbrăcăminte, pentru expunerea
în public, pentru disciplina sufletească, pentru conștientul, dar și subconștientul personal, pentru
păstrarea concentrării, apoi lupta împotriva timidității, a lipsei de voință, a stărilor depresive, de
frică, resentimente, ură, invidie: „Când trebuie să mănânci? Când ai foame... Cine nu are foame să
nu mănânce. Ajunatul voit este un mijloc terapeutic din cele mai eficace. Ajunatul nu strică sănătatea,
ci o conservă. Postul a fost practicat de toate religiile... Cel ce se sustrage face o mare greşală...
Singura băutură dată de natură e apa”.
„Un insucces nu aduce la toţi resemnarea senină, indiferentă sau deprimantă. La mulţi aduce
o reacţiune condamnabilă. Aduce necazul, invidia, gelozia, ura, dorinţa de face rău. Toate aceste
sentimente urâte sunt în realitate ridicole şi absurde. De aceia cel care le simte, le ascunde cu grijă.
Ele nu schimbă cu nimic situaţia „duşmanului”, care până ieri ţi-a fost prieten. Ele îţi vatămă numai
ţie, căci distrug în suflet forţe cari ar fi putut fi altfel întrebuinţate... Medicina dovedeşte că aceste
sentimente nu devastează numai sufletul, ci şi organismul. Orice acces de furie, de invidie, de ură,
provoacă otrăvuri, ale căror manifestări exterioare sunt durerile de cap, congestiunea, tremurătura,
lipsa de poftă de mâncare, indispoziţia generală. Nu e mare deosebire între intoxicarea cu ciuperci, de
pildă, şi intoxicarea cu supărare sau cu invidie. Pe cea dintâi însă am căpătat-o fără să fim vinovaţi;
pe cea de a doua o provocăm singuri”.
„Şi totuşi cu puţină disciplină sufletească, putem evita aceste otrăvuri atât de repetate în viaţa
noastră actuală. Toţi aceşti strigoi cari ne chinuiesc sufletul, pot fi alungaţi prin îngerii buni cari
trăiesc şi ei în sufletul nostru şi la cari nu facem apel cu destulă stăruinţă”.
21