Page 22 - Buletin-SGR-Vrancea

Buletinul Societății de Geografie din România – Filiala Vrancea. Anul 2018│nr. 1

PROFESORUL GEORGE VÂLSAN –
ÎNDRUMĂTOR PESTE VEACURI AL TINEREI GENERAȚII

1
2
Elena TEODOREANU , Ovidiu GACEU

Abstract: A brief portrait of Professor George Vâlsan is presented, highlighting his
pedagogical qualities and the care and the duty he felt towards his listeners in order to moral and
spiritual formation of the younger generation of students. Some testimonies are added about the
struggle to overcome his suffering after the Ciurea train accident in 1917.
Keywords: George Vâlsan, mentor, youth, character, illness, soul.

Au trecut iată trei ani de la tripla aniversare a unuia dintre primii și cei mai mari geografi
români, George Vâlsan, de la a cărui naștere s-au împlinit 130 de ani (21 ianuarie 1885, la București),
100 de ani de la publicarea tezei de doctorat Câmpia Română. Contribuțiuni de geografie fizică
(1915), lucrare fundamentală a geografiei românești, primul studiu al unei mari unități geografice prin
care a pus bazele geomorfologiei moderne în România la vârsta de doar 30 de ani și 80 de ani de la
moartea sa (6 august 1935 în ziua sărbătorii Schimbarea la față a Domnului Iisus Hristos, la Agigea
unde venise să-și refacă sănătatea mult zdruncinată cu 18 ani în urmă, în ianuarie 1917, la Ciurea
datorită deraiării trenului în care se afla).
A fost unul dintre cei mai renumiți geografi români, membru al Academiei Române la doar 35
de ani (1920), care s-a format profesional la universitățile din București, Berlin și Paris unde i-a avut
maeștri pe Titu Maiorescu, pe Simion Mehedinți, pe Emmanuel de Martonne, iar apoi s-a afirmat ca
profesor la universitățile din Iași (1916), Cluj (1919) și București (1929), fiind singurul geograf care a
predat în toate cele trei mari universități ale țării. De asemenea, a fost președinte al Societății
Etnografice Române și director al Institutului de Geografie din Cluj pe care l-a înființat și în jurul
căruia s-a constituit o școală geografică românească de prestigiu, fiind la acea vreme „cel mai bun
Institut din țară, fapt recunoscut și de d-l. Em. de Martonne” (Balaur, 1935).
A fost un savant adevărat, cu preocupări în numeroase domenii: geografie fizică, geografie
istorică, geografie umană, etnografie, toponimie, poezie, dar cu înclinare evidentă către geomorfologie,
în cadrul cărora a publicat 34 de studii și articole, la care se adaugă 20 de cărți didactice, cursuri
universitare, lucrări de metodologie geografică și 18 publicații cu diferite subiecte sțiințifice.
Ca profesor a ținut cursurile de geografie fizică și geomorfologie, ultimul fiind predat pentru
prima dată la noi în țară. Cursul de geografie fizică l-a prezentat și la Facultatea de Litere în anul
preparator, profesorul sacrificându-și o parte din timpul necesar introducerii studenților în geografia
propriu-zisă, pentru a prezenta principiile de bază în viața și educația morală a tinerilor care vin la
facultate pentru a-și face o meserie și un viitor. De remarcat că principiile morale de viață pentru
întărirea sufletului și a trupului date de profesorul George Vâlsan acum mai bine de 100 de ani sunt
valabile și în prezent, poate mai ales acum când se pare că ispitele și tentațiile ne tulbură mai mult
încercând să ne abată de la drumul cel bun.
Cursul degeografie fizică predat de profesor este o adevărată operă de artă, dar și o operă de
largă cultură prezentată în cuvinte simple, ca o poveste despre o lume fascinantă și incitantă, care îți
trezește dorința de a merge la bibliotecă, de a citi, de a fișa, dar mai ales de a porni la drum să vezi
toate lucrurile descrise în curs, așa cum tot profesorul te sfătuiește...(Teodoreanu, 2017, a). Cursul de
geografie fizică și îndrumările adresate studenților geografi au și astăzi o deosebită valoare, motiv
pentru care ne-am gândit să le reedităm pentru a treia oară după edițiile din 1931 și 1942.

1 Prof.univ.dr., Univ. Ecologică București.
2 Prof.univ.dr., Univ. din Oradea.
20