Page 19 - Buletin-SGR-Vrancea

Buletinul Societății de Geografie din România – Filiala Vrancea. Anul 2018│nr. 1

ediţii antume (1919 - două apariţii, 1921, 1922, 1930, 1939, 1941), ediţii la care autorul a venit
întotdeauna cu ,,adaosuri”, dar mai ales cu câte o prefaţă prin care se explică sau ne ţine la curent cu
noile idei, apărute în teoria educaţiei universale a timpului său. Rolul fundamental al şcolii este, pentru
Mehedinţi, ,,integrarea în naţiune”, iar educaţia şi pedagogia au caracter etnic.
Trilogii: ştiinţa – şcoala – viaţa, cu aplicări la poporul român. Preocuparea permanentă a lui S.
Mehedinţi pentru educaţie, este susţinută de o vastă cultură enciclopedică, de cunoştinţe ample în
domenii care studiază societatea umană: etnografie, istorie, folclor, antropogeografie etc.
Pentru a nu cădea în greşeala celor care ,,treieră vorbe”, savantul caută de fiecare dată să aducă în
sprijinul afirmaţiilor sale argumente ştiinţifice, tratând, pe cât se poate, fiecare element în mod holistic.
În Trilogii, autorul pune în ,,unitate organică” trinomul: ştiinţă, şcoală, viaţă din care înţelegem că
ştiinţa este scara de valori pe care, o grupare etnică îndrumată prin educaţie, urcă în ierarhia naţiunilor.
La rândul său trinomul (ştiinţă - şcoală - viaţă) este organizat tot trinomic: (ştiinţă: cercetător, erudit,
savant; şcoală: belfer, profesor, educator; viaţă: netoţi, gloată, personalităţi). Observăm că, în această
triadă, fiecare serie are o desfăşurare ascendentă, tinzând către ideal. Trilogiile urmăresc să închidă
cercul în care se înscrie întreaga operă a lui Simion Mehedinţi: Terra - prezintă ,,mediul planetar”,
Ethnos - latura etnografică; Trilogii prezintă categoriile culturale: cercetător, erudit, savant, belfer,
profesor, educator.
Coordonate etnografice: civilizaţia şi cultura. În ,,dinamica vieţii planetare”, omul ocupă un loc
primordial. Supunându-şi toate vietăţile şi căpătând o importanţă inegalabilă, omul devine ,,un nou
cosmos”. Pentru aceste motive, lui i se cuvine o ştiinţă aparte - etnografia, care ,,urmează a studia
viaţa şi evoluţia popoarelor, a feluritelor grupări etnice,după produsele lor de civilizaţie şi cultură” 332 .
Creştinismul românesc, adaos la Caracterizarea etnografică a poporului român. Alături de
lucrările amintite mai sus, dedicate în mod explicit educaţiei, Creştinismul românesc reprezintă o
incursiune în ,,sufletul românesc”, pe coordonata religiei, una dintre componentele culturii. El
urmăreşte felul în care s-a forjat sufletul dacilor după creştinarea ,,pe nesimţite” a acestora, din zorii
apariţiei creştinismului şi până astăzi. Pe parcursul acestui demers, Mehedinţi face câteva constatări
revelatoare în ce priveşte creştinismul nostrum ,,pădureţ”, care se deosebeşte de Catolicismul
universalist al Romei, de anarhismul Reformei, dar şi de Ortodoxismul imperialist al Moscovei.
Simion Mehedinţi a fost unul dintre cei mai valoroşi autori de manuale şcolare. Fiind solicitat de
Spiru Haret, în 1901, să realizeze manuale de geografie pentru diferite clase, Mehedinţi a continuat
această muncă până la 1937, când a publicat Geografia umană şi politică, Ed. Socec, Bucureşti, primul
manual de Antropogeografie, însoţit de câteva noţiuni de etnografie şi de geografie politică. Acest
manual - fără corespondent în alte ţări - a fost scris cu gândul la generaţia care ,,trebuia să dea
României întregite cea mai înaltă potenţă”, a urmărit să limpezească următoarele concepte: legătura
dintre om şi pământ; cum a ajuns omul de la sălbăticie la civilizaţie şi cultură; ce înseamnă civilizaţie
şi cultură; să înţeleagă că omul sfinţeşte locul, dar îl şi batjocoreşte. Mehedinţi considera că, manualul
reprezintă piatra unghiulară, în însuşirea cunoştinţelor, deoarece programa fără manual este ,,moartă”,
iar ,,manualul fără nici o ilustraţie sau schiţă cartografică” nu are nicio valoare.
Critica. În anul 1907, Mehedinţi a ajuns directorul Convorbirilor literare, cea mai veche publicaţie
românească, ,,cel mai înalt steag cultural al românilor”. La 7 ani de la preluarea direcţiei
Convorbirilor, ,,în pragul jubileului de 50 de ani”, Mehedinţi face un bilanţ al înfăptuirilor bătrânei
reviste, bilanţ pe care îl va publica în lucrarea cu titlu semnificativ: ,,Primăvara literară”. Încă de la
început, autorul arată că revista a dobândit o serie de colaboratori tineri, prin aceasta urmărind să
stabilească ,,legătura dintre viitor şi trecut”. Şi în perioada directoratului său, Convorbirile s-au
condus după ,,Criticele” lui Maiorescu, asumându-şi sarcini etice: să apere ,,normele de apreciere,
dobândite prin atingerea cu cultura europeană, păs-trând flacăra iubirii de ideal” şi propagând mereu
optimismul şi ,,manifestările originale ale culturii româneşti”: lirica sinceră, nuvela, opera dramatică,

33 Gheorghiţă Geană - Un sistem operaţional de filosofie a culturii, în: S. Mehedinţi – Civilizaţie şi cultură, Concepte,
definiţii, rezonanţe, Ed. ,,Trei”, Bucureşti, 1999, p. 21;

17