Page 21 - Buletin-SGR-Vrancea
P. 21

Buletinul Societății de Geografie din România – Filiala Vrancea. Anul 2018│nr. 1




            poporului român  şi legătura cu elementele alogene”  (Braşov,  9.03.1924);  b).  ,,Partidele politice  şi
            statul corporativ” (12.12.1930).
            Concluzia  dătătoare  de  speranţă  stă  în  însănătoşirea  vieţii  noastre  politice,  deoarece  ,,Adevăratele
            partide politice sunt profesiunile” - afirmaţie memorabilă, dureros de valabilă şi azi, la noi şi aiurea.
            Cine a înţeles acest lucru a ajuns departe.
             Polemica. Simion Mehedinţi a fost unul dintre acei savanţi polivalenţi căruia nu i-a fost străin nici un
            domeniu  al  manifestărilor  umane.  Pentru  a-şi  exprima  ideile  şi  opiniile,  el  a  utilizat,  cu  excelente
            rezultate, aproape toate stilurile funcţionale ale limbii: ştiinţific, administrativ, publicistic şi beletristic.
            Încă  de  la  primele  scrieri,  se  observă  o  grijă  remarcabilă  pentru  limbajul  folosit,  fiind  atent,  în
            permanenţă, ca mesajul său să fie receptat de toţi cei cărora li se adresa, asigurând în acelaşi timp, prin
            frumuseţea frazei, o remarcabilă armonie între fondul ştiinţific şi cel cultural. Fiind un mare publicist
            şi om al cetăţii, Mehedinţi a ieşit de multe ori la rampă, expunându-şi opiniile, sfătuind şi educând
            tineretul  studios,  clasa  politică,  întregul  popor.  În  aceste  scrieri,  autorul  se  dovedeşte  a  fi  un  spirit
            clasic,  echilibrat,  atent  la  adevărul  ştiinţei  –  ,,Politica este  ştiinţă  şi morală aplicată”, dar şi un
            pamfletar redutabil, ale cărui asalturi lovesc fără a da adversarului nicio şansă.
                    Cele mai  multe dintre scrierile  sale, cu  caracter  polemic, au  apărut  în volumul ,,Politica de
            vorbe şi omul de stat”. Ele au izvorât dintr-o ,,repede coborâre în latura etică a vieţii”, prin ,,năvălirea
            unor elemente prea inferioare în viaţa politică”. Deşi multe dintre aceste scrieri îşi au substanţa în
            viaţa politică, ele se încadrează în opera polemică.
            ,,Dervişii condeiului”  sunt  publiciştii  gazetelor  de  partid  care  nu  au  nici  cea  mai mică  deontologie
            profesională, despre idei nici nu poate fi vorba. Principala caracteristică a acestor dervişi – cerşetori –
            este brutalitatea limbajului, ,,război fără cruţare”, şi lipsa oricăror convingeri. Ei sunt nişte cobzari în
            soldă, care cântă, când la o nuntă, când la alta. Cauzele acestui fenomen sunt: ,,lipsa de frâu legal”;
            lipsa  pregătirii  profesionale;  lipsa  unor  graniţe  dintre  partide.  Vinovaţi  de  această  alunecare  spre
            brutalitate sunt şi ,,conducătorii vieţii politice,  care se pare că n-au înţeles nici pe departe rolul unei

            adevărate prese” şi care îngăduie să se scrie orice în numele partidului, fără a se verifica dacă este
            adevăr sau minciună.
                Caracteristice  pentru  stilul  de  pamfletar  al  lui  S.  Mehedinţi  rămân  scrierile:  Către Popescii
            Partidului Liberal, Naţionalismus latrans şi Concepţia materialistă a istoriei (după C. Dobrogeanu-
            Gherea).
                Adevărul  atemporal  al  celor  scrise  de  Simion  Mehedinţi  se  concentrează  metaforic  în  titlul
            studiului  ,,Întristătoarea actualitate a unor mai vechi analize politice”  (Gh.  Geană),  postfaţă  la
            volumul ,,Politica de vorbe şi omul de stat”.

                                                               *
                La un secol şi jumătate de la naşterea lui Simion Mehedinţi, statura ştiinţifică a savantului se înalţă
            tot mai sigur şi mai distinct pe cerul culturii române şi chiar universale. Dacă avem în vedere Terra şi
            opera  pedagogică,  în  frunte  cu  Altă creştere.  Şcoala muncii,  studiile  despre  educaţie,  manualele
            şcolare, imensa lui publicistică, iar acum Ethnos, putem afirma  fără teama de a exagera că Simion
            Mehedinţi a pus, la noi, pietre la temelia a cel puţin trei domenii ale cunoaşterii umane: geografia,
            etnologia și educația.
                Cu toată împotrivirea celor care au diriguit cultura noastră după război, opera lui Simion Mehedinţi
            începe să ni se dezvăluie încet, dar tot mai sigur. Sperăm ca Academia Română al cărui membru a fost
            peste o jumătate de veac, să iniţieze un proiect care să ducă la tipărirea unei ediţii complete a operei lui
            Mehedinţi.  S-ar  vedea  atunci  adevărata  lui  statură  ştiinţifică  şi morală. Viaţa şi  opera sa ar fi o
            adevărată stea polară care ne-ar călăuzi în drumul tot mai alambicat al lumii de azi.






                                                                                                             19
   16   17   18   19   20   21   22   23   24   25   26