Page 21 - Buletin-SGR-Vrancea
P. 21
Buletinul Societății de Geografie din România – Filiala Vrancea. Anul 2018│nr. 1
poporului român şi legătura cu elementele alogene” (Braşov, 9.03.1924); b). ,,Partidele politice şi
statul corporativ” (12.12.1930).
Concluzia dătătoare de speranţă stă în însănătoşirea vieţii noastre politice, deoarece ,,Adevăratele
partide politice sunt profesiunile” - afirmaţie memorabilă, dureros de valabilă şi azi, la noi şi aiurea.
Cine a înţeles acest lucru a ajuns departe.
Polemica. Simion Mehedinţi a fost unul dintre acei savanţi polivalenţi căruia nu i-a fost străin nici un
domeniu al manifestărilor umane. Pentru a-şi exprima ideile şi opiniile, el a utilizat, cu excelente
rezultate, aproape toate stilurile funcţionale ale limbii: ştiinţific, administrativ, publicistic şi beletristic.
Încă de la primele scrieri, se observă o grijă remarcabilă pentru limbajul folosit, fiind atent, în
permanenţă, ca mesajul său să fie receptat de toţi cei cărora li se adresa, asigurând în acelaşi timp, prin
frumuseţea frazei, o remarcabilă armonie între fondul ştiinţific şi cel cultural. Fiind un mare publicist
şi om al cetăţii, Mehedinţi a ieşit de multe ori la rampă, expunându-şi opiniile, sfătuind şi educând
tineretul studios, clasa politică, întregul popor. În aceste scrieri, autorul se dovedeşte a fi un spirit
clasic, echilibrat, atent la adevărul ştiinţei – ,,Politica este ştiinţă şi morală aplicată”, dar şi un
pamfletar redutabil, ale cărui asalturi lovesc fără a da adversarului nicio şansă.
Cele mai multe dintre scrierile sale, cu caracter polemic, au apărut în volumul ,,Politica de
vorbe şi omul de stat”. Ele au izvorât dintr-o ,,repede coborâre în latura etică a vieţii”, prin ,,năvălirea
unor elemente prea inferioare în viaţa politică”. Deşi multe dintre aceste scrieri îşi au substanţa în
viaţa politică, ele se încadrează în opera polemică.
,,Dervişii condeiului” sunt publiciştii gazetelor de partid care nu au nici cea mai mică deontologie
profesională, despre idei nici nu poate fi vorba. Principala caracteristică a acestor dervişi – cerşetori –
este brutalitatea limbajului, ,,război fără cruţare”, şi lipsa oricăror convingeri. Ei sunt nişte cobzari în
soldă, care cântă, când la o nuntă, când la alta. Cauzele acestui fenomen sunt: ,,lipsa de frâu legal”;
lipsa pregătirii profesionale; lipsa unor graniţe dintre partide. Vinovaţi de această alunecare spre
brutalitate sunt şi ,,conducătorii vieţii politice, care se pare că n-au înţeles nici pe departe rolul unei
adevărate prese” şi care îngăduie să se scrie orice în numele partidului, fără a se verifica dacă este
adevăr sau minciună.
Caracteristice pentru stilul de pamfletar al lui S. Mehedinţi rămân scrierile: Către Popescii
Partidului Liberal, Naţionalismus latrans şi Concepţia materialistă a istoriei (după C. Dobrogeanu-
Gherea).
Adevărul atemporal al celor scrise de Simion Mehedinţi se concentrează metaforic în titlul
studiului ,,Întristătoarea actualitate a unor mai vechi analize politice” (Gh. Geană), postfaţă la
volumul ,,Politica de vorbe şi omul de stat”.
*
La un secol şi jumătate de la naşterea lui Simion Mehedinţi, statura ştiinţifică a savantului se înalţă
tot mai sigur şi mai distinct pe cerul culturii române şi chiar universale. Dacă avem în vedere Terra şi
opera pedagogică, în frunte cu Altă creştere. Şcoala muncii, studiile despre educaţie, manualele
şcolare, imensa lui publicistică, iar acum Ethnos, putem afirma fără teama de a exagera că Simion
Mehedinţi a pus, la noi, pietre la temelia a cel puţin trei domenii ale cunoaşterii umane: geografia,
etnologia și educația.
Cu toată împotrivirea celor care au diriguit cultura noastră după război, opera lui Simion Mehedinţi
începe să ni se dezvăluie încet, dar tot mai sigur. Sperăm ca Academia Română al cărui membru a fost
peste o jumătate de veac, să iniţieze un proiect care să ducă la tipărirea unei ediţii complete a operei lui
Mehedinţi. S-ar vedea atunci adevărata lui statură ştiinţifică şi morală. Viaţa şi opera sa ar fi o
adevărată stea polară care ne-ar călăuzi în drumul tot mai alambicat al lumii de azi.
19

