Page 20 - Buletin-SGR-Vrancea

Buletinul Societății de Geografie din România – Filiala Vrancea. Anul 2018│nr. 1

studiile de filosofie, frumuseţea artei naţionale etc. Urmărind ,,ţinta etică” şi respingând simbolismul şi
alte curente apărute în Occident, revista şi-a atras critici serioase din partea lui E. Lovinescu, care
spune că ,,hotarul estetic al lui S. Mehedinţi trece prin Eminescu”, acesta fiind un rural ,,dominat de
ideea etică şi etnică”.
În ,,Primăvara literară”, directorul Convorbirilor urmăreşte pe ,,cei aleşi ai tinerimei de azi”,
urmăreşte cu multă atenţie curentele noi: zolismul, ,,florile răului”, adică simbolismul. Respingând, cu
hotărâre, noile curente literare venite din Occident, S. Mehedinţi îşi întoarce în permanenţă privirile
către creaţia populară, către Alecsandri, Eminescu, Creangă, Coşbuc, Goga, manifestându-şi o mare
încredere în viitor fără a putea prezenta câteva vârfuri, cu adevărat serioase din perioada la care se
referă. El reiterează vechile criterii de alegere a colaboratorilor: ,,desăvârşita libertate în marginile
talentului şi a onestităţii ştiinţifice”; va promova literatura adevărată în care se regăseşte poporul,
literatura care ,,se inspiră de la o atitudine istorică”.
Cu toate că nu a urmărit în mod programatic fenomenul literar, cu toate că i s-a contestat, cu
vehemenţă, gustul estetic - ,,la reviste literare n-au ce căuta geografi sau colecţionari de cusături
34
naţionale, ci critici cu un ideal estetic determinat” - Mehedinţi a continuat să scrie studii şi cronici,
în Convorbiri literare şi în alte publicaţii ale vremii despre: Mihai Eminescu şi Ion Creangă, Ion
Minulescu, Ioan Adam, I. Al. Brătescu-Voineşti, Ion Ghica, Elena Farago, Al. Vlahuţă, M. Sadoveanu
etc. În anul 1936, a publicat studiul ,,Optimismul lui Eminescu”. Despre poetul nostru naţional, în
1957, afirma următoarele: ,,Istoria românilor se va împărţi pentru totdeauna în două: cum a fost
înainte şi cum va fi după Eminescu” (S. Mehedinţi – 22 II 1957).
Politica. Între preocupările lui S. Mehedinţi, politica ocupă un loc pasager, iar ,,implicarea în viaţa
politică era pentru Mehedinţi o fatalitate” . De multe ori, ca om al cetăţii, implicat în problemele
35
acesteia, politica i-a mobilizat condeiul şi i-a ocupat mult din timpul dedicat cercetării şi catedrei. De
altfel, credem că nu poate fi vorba, la Mehedinţi, de o creaţie politică propriu-zisă, pentru că el a fost
ministru al ,,şcolii şi bisericii” doar 6 luni şi aceasta într-o perioadă dramatică din istoria ţării. Prin
această clasificare, savantul a vrut să atragă atenţia asupra acestor scrieri prin care a dorit să facă
educaţia poporului de jos, pentru ca acesta să facă deosebirea dintre omul de stat şi omul politic, dintre
valoare şi impostură.
Pentru că era conştient de importanţa statului în viaţa şi în progresul unui popor, Mehedinţi a
făcut permanent deosebirea dintre omul politic – ales după darul vorbirii - ,,Domnul Trăncănescu, un
egoist şiret căruia puţin îi pasă de ce e drept ori nedrept, de bine sau de rău, de adevăr sau minciună”
1 şi omul de stat - ,,cea mai mare personalitate a unei epoci, după cum şi opera cea mai însemnată în
36 32
istorie este statul ca temei al culturii fiecărui popor” . Dând exemple de mari oameni de stat
(Bismark, Cavour, unificatorul Italiei şi alţii), Mehedinţi se întreabă cum poate fi cunoscut de la
început un asemenea om şi tot el dă răspunsul.
Calităţile adevăratului om de stat sunt, după Mehedinţi, următoarele: impersonalitatea -
lepădarea de sine. Un adevărat om de stat nu trebuie să aibă nici prieteni, nici duşmani; să fie realist -
să ia cele mai bune hotărâri în folosul ţării; să-şi aleagă colaboratorii – ,,omul public, când îşi alege
13
bine colaboratorii, n-are nevoie să îmbrobodească adevărul”.
O parte dintre scrierile lui Mehedinţi, referitoare la politică, au fost strânse şi tipărite în volumul
,,Politica de vorbe şi omul de stat”. Cele mai multe articole politice, însă, au apărut în Convorbiri
literare (Politică şi literatură, Prejudecăţi în chestia agrară, Îndărăt spre şcoală, În chestiunea
inamovibilităţii, Cuvinte către studenţi, Lupta contra anarhiei, Risipa pe care o face statul în
străinătate etc.), în Duminica poporului sau expuse în diverse discursuri şi conferinţe. Semnificative,
pentru valorile morale şi etice promovate în scrierile politice, ni se par conferinţele: a). ,,Vechimea

34 Eugen Lovinescu - Istoria literaturii române contemporane, Ed. Minerva, Bucureşti, 1981, vol.I, p. 173.
35 Gheorghiţă Geană - Întristătoarea actualitate a unor mai vechi analize politice (Postfaţă), în: S. Mehedinţi - Politica de
vorbe şi omul de stat, Ed. Terra, Focşani 1999, p. 261;

36 S. Mehedinţi – Politica de vorbe şi omul de stat, op. cit., p. 213;

18