Page 30 - Buletin-SGR-Vrancea
P. 30

Buletinul Societății de Geografie din România – Filiala Vrancea. Anul 2018│nr. 1




            a românilor din regiune. Ideile sale au fost preluate si dezvoltate de către alți cercetători, unul dintre
            aceștia fiind Robert Ficheux, autorul unor studii importante, lucrări despre Munții Apuseni și locuitorii
            lor. Din păcate, munca de o viață a lui R. Fiecheux, dedicată Transilvaniei, nu a fost încă editată în
            integralitate.
                    Numele  lui  de  Martonne  a  apărut  încă  o  dată  într-un  moment  istoric  decisiv:  în  urma  unor
            controverse  privind  apartenența  Basarabiei  la  România,  în  anul  1919,  geograful  francez  face  o
            călatorie  în  Basarabia,  formându-și  convingerea  că  acest  teritoriu  este  din  punct  de  vedere  etnic,
            profund  românesc.  În  baza  acestui  punct  de  vedere  avizat,  s-a  semnat  Tratatului  de  la  Paris,  la  28
            octombrie 1920, de către delegații Franței, Imperiului Britanic, Italiei și Japoniei, evenimentul fiind
            posibil  datorită  eforturilor  diplomatice  și  contribuției  cercetătorilor.  Din  păcate,  prin  forța  armată,
            Basarabia este preluată de Rusia Sovietică, peste câteva decenii.
                    Profesorul de Martonne era de asemenea și un organizator perfect. Un alt aspect al activității
            sale este legat de organizarea învățământului superior geografic modern de la Cluj (1921), împreuna cu
            profesorul  George  Vîlsan,  elevul  și  discipolul  său,  în  care  va  găsi  un  colaborator  de  înaltă  ținută
            științifică.
                    Totuși, activitatea sa de pedagog și de om de știinta nu s-a limitat doar la domeniul de cercetare
            sau  de  instruire.  Prin  conferințele  sale  și  numeroase  publicații,  el  a  făcut  cunoscute,  în  lumea
            occidentală,  statul  român  cu  complexitatea  sa  etnică,  aspirațiile  și  problemele  sale.  În  semn  de
            recunoaștere a contribuției sale geografice și istorice, Academia Română îl alege membru de onoare în
            1912.
                    Numele  lui  Emmanuel  de  Martonne,  purtat  astăzi  de  una  dintre  străzile  care  încadrează
            Universitatea din Cluj, va ramâne pentru totdeauna legat de dezvoltarea geografiei universale și de
            nașterea geografiei țării noastre. Animator al geografiei moderne, pedagog remarcabil, om de știință,
            gânditor și creator, acestea sunt câteva dintre trăsăturile definitorii, reflectate în dezvoltarea geografiei
            României de către marele savant Emmanuel de Martonne.


            Bibliografie:

                    Bowd,  Gavid  (2012),  Emmanuel de Martonne et la Naissance de la Grande Roumanie,
            L'Harmattan, Paris.
                    Boulineau, Emmanuelle (2001), Un géographe traceur de frontières: Emmanuel de
            Martonne et la Roumanie, în ”L’Espace géographique”, vol. 4, Paris.
                    Donisă, I. (1977), Bazele teoretice și metodologice ale geografiei, Editura Didactică și
            pedagogică, București.
                    Palsky, Giles (2002), Emmanuel de Martonne and the Ethnographical Cartography of Central
            Europe (1917-1920), în ”The International journal for the history and cartography”, vol. 54.
            Vidal de la Blache, P., Gallois, L. (1927), Géographie universelle, A. Colin, Paris.















                                                                                                             28
   25   26   27   28   29   30   31   32   33   34   35