Page 31 - Buletin-SGR-Vrancea
P. 31

Buletinul Societății de Geografie din România – Filiala Vrancea. Anul 2018│nr. 1




                            ROLUL GEOGRAFIEI ÎN FĂURIREA ISTORIEI ROMÂNEȘTI
                               -  MICA UNIRE (160 DE ANI) ȘI MAREA UNIRE (100 DE ANI) -


                                                                                                               1
                                                                                    Marius-Cristian NEACȘU


                    Abstract:  The  present  study  elaborates  on  the  purpose  of  the  geographic  factor  on  the
            development of historical events. For the case study, there were chosen the two events celebrated in
            1918 and 1919, respectively the Centenary of The Great Union (1918-2018) and 160 years from The
            Small  Union  (1859-2019).  The  analysis  emphasized  that  the  two  historical  events  were  imposed,
            partially, by a certain geographic determinism: 1. The territorial reunion, organically imposed by the
            arch  of  the  Carpathians,  and  2.  The  global  games  of  power  throughout  the  history's  geographical
            phases  -  continental,  maritime,  aerial  -  that  have  shown  the  worth  of    Danube  and  the  Black  Sea,
            affecting the Romanian territory.

                    Keywords:  The  Small  Union  (1859),  The  Great  Union  (1918),  geographic  determinism,
            history's geographical phases, geopolitics


            Introducere
                    În 2018 – un an dificil, plin de convulsii interne și externe, cu o Românie dezorientată care pare
            încă  să-și  caute  drumul  într-o  lume  turbulentă  și  confuză  –  s-au  împlinit,  poate  nu  întâmplător  în
            contextul amintit, cum numai destinul poate hărăzi, două date rotunde:
            • 150 de ani de la nașterea „ultimului mare erudit român” , savantul vrâncean Simion Mehedinți (n.
                                                                      2
                                                                 3
            1868), marea personalitate a începutului de secol XX , care a elaborat o teorie completă cu privire la
                                                                                  4
            statalitatea românească, respectiv teoria statului național unitar organic  și
            • 100 de ani – Centenarul Marii Uniri (1918-2018) – de la construcția României moderne, pentru care
            Simion Mehedinți a gândit, a scris și a lucrat necontenit, zi și noapte, până în ultima clipă a vieții sale,
            pe paliere multiple – științific, pedagogic, educațional, literar, cultural, publicistic, editorial, politic –
                                                                                           5
            cu gândul la „neamul meu, pe care îl vedeam împlinindu-se ca o operă de artă”  și la țară, pe care o
                                                      6
            vedea întregindu-se „rotundă ca o medalie” .
                    Nici anul 2019 nu va începe sub auspicii diferite – climatul global se deteriorează din ce în ce
            mai mult – și cu atât mai puțin va fi lipsit de semnificații naționale. Se vor împlini:
            • 100 de ani de la Conferința de Pace de la Paris (1919-1920), care ne-a consfințit granițele rezultate în
            urma procesului unionist din 1918 și
            •  160  de  ani  de  la  cealaltă  unire,  Mica Unire  (1859-2019)  cum  a  rămas  înscrisă  în  istoriografia
            românească – legată tot de tărâmul Vrancei, procesul care a făcut din statele medievale ale lui Ștefan
            cel Mare și Mircea cel Bătrân un singur stat.

            1  conf. univ. dr., Departament Turism și Geografie, Facultatea Business și Turism, Academia de Studii Economice din
            București, marius.neacsu@ase.ro.; O parte a acestui articol a fost prezentat sub forma comunicării ,,Geopolitica României,
            în contextul Centenarului Marii Uniri”, la  a XII-a ediție a Simpozionului Național ,,Ziua Pământului”, Vrancea.
            2  Costică Neagu (2012), Simion Mehedinți – spirit enciclopedic, în „Geograful”, anul IV, nr. 1-4, p. 9.
            3  Vezi și Marius-Cristian Neacşu (2018a), Simion Mehedinți – „marea absență” de la Conferința de Pace de la Paris
            (1919-1920), în „Terra”, Anul XLIX (LXIX), nr. 1-2, pp. 48-66; Marius-Cristian Neacşu, Gheorghe Vlăsceanu (2018),
            Contribuția geografilor la trasarea granițelor României după Primul Război Mondial, în „Terra”, Anul XLIX (LXIX), nr.
            1-2,  pp.  22-47  și  Silviu  Neguţ;Marius-Cristian  Neacşu  (2018),  România în studiile  școlii românești de  geopolitică, în
            contextul marilor evenimente de la începutul secolului XX, în „Terra”, Anul XLIX (LXIX), nr. 1-2, pp. 4-21.
            4  Marius-Cristian Neacşu (2018b), Simion Mehedinți și geopolitica românească, Ed. CD Press, București, pp. 147-257.
            5  Simion Mehedinți (2015, postum), Caiete, vol. II (lucrare îngrijită de Costică Neagu), Ed. Terra, Focșani, p. 120.
            6 Idem  (1940),  Fazele geografice ale istoriei. Observări geopolitice,  în  „Opere  complete”,  (1943a),  vol.  I,  partea  a  II-a
            „Geographica”, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, p. 309.
                                                                                                             29
   26   27   28   29   30   31   32   33   34   35   36