Page 53 - Buletin-SGR-Vrancea

Buletinul Societății de Geografie din România – Filiala Vrancea. Anul 2018│nr. 1

Localizarea frecventă a oiconimelor (nume de localităţi) având aceste sufixe în special în spaţiul
extracarpatic – mai cu seamă în Subcarpaţi şi în zonele de dealuri, podişuri (Podişul piemontan Getic,
Podişul Moldovei) şi câmpii (partea centrală şi nordică a Câmpiei Române) cu o cuvertură forestieră
însemnată în trecut, precum şi în zona „bălţilor” Dunării (în Balta Ialomiţei, de pildă), zone unde
codrul „frate cu românul” sau balta (termen de origine dacică) au fost şi adevărate adăposturi la
năvălirea migratorilor, bogate în resurse variate –, arată frecvenţa mare a satelor de ţărani liberi, foarte
multe atestate documentar în epoca medievală, dar putând data chiar dinaintea întemeierii celor două
state medievale româneşti extracarpatice, Ţara Românească şi Moldova (când, domnia, bazându-se şi
pe sprijinul boierilor, dintre care s-au şi ridicat, adesea, domnitori, nu va mai fi permis o astfel de
organizare comunitară, ci, dimpotrivă, chiar a încuviinţat şi întărit procesul de aservire a ţărănimii faţă
de nobilime).
Ponderile mai modeste ale oiconimelor de acest fel din spaţiul intracarpatic se datorează, pe de-
o parte, frânării, după secolul al X-lea, a tendinţelor de organizare tipic românească – ajunsă, prin
unirea obştilor ţărăneşti în uniuni de obşti de tipul „ţărilor”, la stadiul premergător organizării într-o
„ţară” de „ţări”, asemănătoare ca structură şi instituţii cu voievodatele româneşti extracarpatice – iar,
pe de alta, chiar înlocuirii unora dintre toponimele româneşti cu forme maghiare. Totuşi, în ariile
montane sau intramontane – Munţii Apuseni, Munţii Poiana Ruscă, Depresiunea Maramureşului,
Depresiunea Oaşului –, ori în margini ale Depresiunii Transilvaniei (Ţara Oltului, de exemplu) ţinuturi
unde populaţia românească şi-a păstrat mai mult timp modul specific de organizare şi ponderea în
cadrul populaţiei, se consemnează prezenţa notabilă a unor astfel de toponime.

Figura 9

Aceleaşi particularităţi se regăsesc şi la est de Prut, în R. Moldova, unde, circa un sfert din
oiconime au acest sufix. Cele mai mari valori se regăsesc în raioanele vestice, în general ponderile

51