Page 55 - Buletin-SGR-Vrancea
P. 55

Buletinul Societății de Geografie din România – Filiala Vrancea. Anul 2018│nr. 1




               8
            lea ,  dar  și  la  sud  de  Dunăre,  unde  este  amintită  o  județie  vlahă,  în  Serbia,  în  veacul  următor  (S.
            Dragomir,  1959).  Organizarea  administrativă  în  județe  și  ținuturi continuă, de fapt, vechile  țări,
            premergătoare statelor medievale românești. Acest fapt este confirmat de ambele părți ale Carpaților:
            vechea „Țară” a Maramureșului a devenit unitate administrativă (comitat, din Evul Mediu, județ, din
            perioada interbelică), cea a Făgărașului (numită și Țara Oltului) a fost continuată, mult timp, de un
            districtusTerraeFogarasi,  apoi,  după  Unire,  de  județul  Făgăraș,  ori  pe  locul  vechiului  cnezat  al  lui
            Farcaș,  s-a  dezvoltat  viitorul  județ  medieval  și  actual  Vâlcea  (I.  Conea,  1946),  vechea  Țară a
            Berladnicilor a fost continuată cu ținutul Bârladului, contopit, în epoca medievală cu ținutul Tutova,
            care a fost continuat, până în anii postbelici de județul omonim,etc.
            Repartiția spațială a câtorva nume care reflectă continuitatea, din perioada romană, a unor instituții cu
            rol politico-administrativ și militar, arată că, și în acest domeniu, moștenirea romană a fost extrem de
            însemnată.  Este  vorba  despre  distribuția  spațială  a  numelor  Jude, Județ, Duca  și  Domn  în  spațiul
            carpato-balcanic. Toate hărțile sunt realizate prin metoda coeficienților de distribuție spațială.









































                                                         Figura 11

                    Jude  se  referă  la  conducătorul  Sfatului Bătrânilor,  instituție  cu  rol  de  coordonare  a  obștii
            țărănești, perpetuată, la strămoșii noștri, din vremea traco-dacilor (Johnston, Abbott, 1926). Termenul

            8  Emil Diaconescu, op. cit., p. 22, inclusiv notele infrapaginale 2-4. Autorul menționează numele unui oraș din Galiția (azi
              în vestul Ucrainei): Jedecev, Jidacev, Jidecev, menționat în secolul al XIII-lea ca voloskimgorodom = orașul valahilor.
              Localitatea, numită astăzi Jîdaciv, ar fi fost sediul unui scaun de judecată românesc (județ). Faptul pare plauzibil, dacă
              menționăm că numele localității, atestate documentar în 1164 (în forma Udech), este notată, în secolele XIV-XVII, în
              forme ca Zudech, Zudachiv, Sudachiv, Zidachiv, Sidachiv, Zudechev (https://en.wikipedia.org/wiki/Zhydachiv, 9 ianuarie
              2017).  Formele  Zudech, Zudechev  și  chiar  prima  atestată  –  Udech  –  par  a  proveni,  ținând  cont  și  de  deformările
              cancelariei oficiale (necunoscătoare a limbii române), de la cuvântul românesc județ, pronunțat, poate, local, într-o formă
              arhaică, *judeci(u).
                                                                                                             53
   50   51   52   53   54   55   56   57   58   59   60