Page 54 - Buletin-SGR-Vrancea
P. 54

Buletinul Societății de Geografie din România – Filiala Vrancea. Anul 2018│nr. 1




            superioare fiind consemnate în regiunile nordice şi centrale. În sud, ca şi în Transnistria, ca urmare a
            influenţelor alogene, ponderile sunt mai modeste.
                    Asemenea patronime se regăsesc şi în alte regiuni locuite de români, chiar şi în cele în care
            elementul românesc a fost asimilat de multă vreme. Astfel de oiconime se localizează atât în nordul
            Bucovinei şi al Basarabiei, în Bugeac, cât şi la sud de Dunăre, fie că vorbim de Podişul Prebalcanic,
            sudul  Albaniei  sau  Muntenegru.  Până  şi  în  Peninsula  Istria,  unde  mai  rezistă  o  foarte  modestă
            comunitate de istroromâni, am notat un Moscenice, cu trimitere la termenul moşteni, utilizat pentru a-i
            denumi pe ţăranii liberi din sudul României actuale. O asemenea mențiune onomastică se regăsește și
            la est de Nistru.








































                                                         Figura 10

            La  fel,  organizarea  județelor,  în  Evul  Mediu,  continuă  specificul  judiciar-administrativ  derivat  din
            latinescul judicium, atât la românii sud-dunăreni (unde este atestat documentar în Serbia, în secolele
            XIII-XIV),  cât  și  la  nord  de  Dunăre,  atât  în  Transilvania  (unde,  de  pildă,  în  Țara  Oltului,  tradiția
            județului este  atestată  onomastic  și,  de  la  români,  această organizare  administrativ-judecătorească  a
            fost preluată de secui și de sași, organizați în scaune de judecată), cât și în voievodatele extracarpatice
            (unitatea administrativă de bază în Țara Românească a fost, continuu, din secolul al XIV-lea, județul,
            numit  în  Moldova,  din  același  veac,  ținut –  termenul  derivând  de  la  locul unde se  ține judecata,
                                                                          7
                                                                  6
            cuvântul județ circulând, însă, în terminologia populară și aici)  și chiar și dincolo de limitele actuale
            ale spațiului românesc, unde apare o mențiune a unui *judeci(u) la nord de Nistru, în secolul al XII-


            6  Fapt întărit de onomastica locală. Astfel, în volumul Documente privind Istoria României, veacul XVIII, A. Moldova, p.
              235-236, este amintit un locuitor numit Giudețul, la 1612.
            7 „Pecetea Romei” în planul tradiției administrativ-judecătorești a fost moștenită și de sarzi, în secolul al XIV-lea, când
              Spania a ocupat insula, existând acolo mai multe formațiuni politice, numite giudicati.
                                                                                                             52
   49   50   51   52   53   54   55   56   57   58   59